Agenția Europeană de Mediu arată că Europa respectă în mare parte standardele actuale ale UE pentru unii poluanți ai aerului, dar particulele, benzo(a)pirenul și ozonul la nivelul solului rămân probleme semnificative pentru sănătate.

Pe scurt

1. Cele mai recente date pentru 2024 și 2025 arată că standardele actuale ale UE sunt respectate în majoritatea regiunilor pentru particulele fine PM2,5 și dioxidul de azot.

2. Până la 20% dintre stațiile de monitorizare raportează încă depășiri ale standardelor actuale pentru PM10, ozon la nivelul solului și benzo(a)piren.

3. Pentru unii poluanți, distanța față de noile standarde UE aplicabile din 2030 rămâne semnificativă, mai ales în cazul particulelor.

4. Peste 9 din 10 europeni sunt expuși la concentrații de particule și ozon peste nivelurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății.

5. Din 2026, statele membre vor trebui să aplice foi de parcurs pentru calitatea aerului acolo unde concentrațiile depășesc nivelurile prevăzute pentru 2030.

Agenția Europeană de Mediu a publicat evaluarea „Air quality status in Europe 2026”, care prezintă cele mai recente date oficiale privind nivelurile principalilor poluanți ai aerului în Europa și le compară cu standardele actuale ale UE, cu noile limite europene pentru 2030 și cu recomandările Organizației Mondiale a Sănătății.

Datele colectate și analizate pentru 2024 și 2025 arată că standardele actuale ale UE au fost respectate în cea mai mare parte a Europei pentru particulele fine PM2,5 și pentru dioxidul de azot. Agenția avertizează însă că, în până la 20% dintre stațiile de monitorizare, poluarea aerului rămâne peste standardele actuale ale UE, în special pentru particulele PM10, ozonul la nivelul solului și benzo(a)piren.

Raportul arată că noile standarde ale UE, care se vor aplica din 2030, vor cere statelor membre să mențină și să intensifice măsurile de reducere a poluării. Pentru unii poluanți, diferența dintre nivelurile actuale și limitele pentru 2030 este semnificativă, în special pentru particule.

În 2024, cel puțin 30% dintre stațiile de monitorizare raportate au înregistrat concentrații de particule peste standardele revizuite pentru 2030, potrivit analizei Agenției Europene de Mediu.

Evaluarea arată și că, pentru majoritatea poluanților, concentrațiile din aer rămân peste nivelurile stabilite de Organizația Mondială a Sănătății pentru protecția sănătății. Peste 9 din 10 europeni sunt expuși la concentrații de poluare peste recomandările OMS pentru particule și ozon la nivelul solului, în special în orașe.

Ozonul la nivelul solului este prezentat ca o problemă deosebită într-o analiză separată a Agenției Europene de Mediu. Nivelurile acestui poluant nu au scăzut semnificativ, chiar dacă emisiile unor precursori ai ozonului au fost reduse.

Ozonul la nivelul solului se formează în atmosfera joasă atunci când lumina solară declanșează reacții fotochimice între poluanți precum oxizii de azot și compușii organici volatili. Din acest motiv, reducerea nivelurilor de ozon este mai dificilă decât reducerea altor poluanți majori.

Agenția avertizează că schimbările climatice ar putea agrava poluarea cu ozon în Europa, prin creșterea frecvenței și intensității condițiilor meteorologice asociate căldurii, care favorizează formarea ozonului.

Ozonul la nivelul solului este un oxidant puternic și poate afecta atât sănătatea umană, cât și mediul. Cele mai recente date indică aproximativ 63.000 de decese atribuite acestui poluant în UE, precum și pagube de miliarde de euro prin pierderi agricole.

Agenția notează că ozonul la nivelul solului are și un rol în schimbările climatice, fiind un gaz cu efect de seră.

Pentru reducerea poluării cu ozon, Agenția Europeană de Mediu subliniază nevoia de acțiuni suplimentare din partea statelor membre în cadrul Directivei revizuite privind calitatea aerului înconjurător. Măsurile naționale și locale nu sunt însă suficiente în toate cazurile, deoarece ozonul și precursorii săi pot fi transportați pe distanțe lungi.

Reducerea eficientă a ozonului depinde și de cooperare europeană și internațională mai puternică pentru combaterea poluării transfrontaliere. O mai bună înțelegere a rolului diferiților poluanți care contribuie la formarea ozonului ar ajuta autoritățile să identifice cele mai eficiente măsuri.

Pentru sprijinirea planificării, Agenția Europeană de Mediu pune la dispoziție un tablou de bord interactiv integrat în instrumentul său pentru orașe, care permite analizarea contribuțiilor pe sectoare la poluarea cu ozon în sezonul de vârf, pe baza datelor din 2024.

Agenția oferă și fișe de țară pentru cele 27 de state membre ale UE, care prezintă nivelurile de ozon, tendințele și proiecțiile viitoare pentru fiecare stat.

Poluarea aerului rămâne cel mai mare risc de mediu pentru sănătate în Europa. Ea reduce calitatea vieții, provoacă boli și duce la decese care pot fi prevenite.

Reducerea poluării aerului ar diminua și costurile economice asociate problemelor de sănătate, inclusiv cheltuielile medicale, pierderile de productivitate și absenteismul cauzat de bolile legate de poluare.

Din 2026, statele membre vor trebui să pună în aplicare foi de parcurs pentru calitatea aerului în cazul poluanților pentru care concentrațiile depășesc nivelurile prevăzute în standardele revizuite pentru 2030.

Directiva revizuită privind calitatea aerului înconjurător înăsprește semnificativ standardele europene și le apropie de recomandările Organizației Mondiale a Sănătății.

Evaluarea publicată de Agenția Europeană de Mediu este prima componentă a pachetului „Air quality in Europe 2026”. Mai târziu în cursul anului, Agenția va publica datele privind impactul poluării aerului asupra sănătății umane, inclusiv estimări ale deceselor premature și ale îmbolnăvirilor atribuite calității slabe a aerului.

Analiza acoperă 39 de țări: cele 27 de state membre ale UE, celelalte cinci țări membre ale Agenției Europene de Mediu, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția și Türkiye, șase țări cooperante, Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo conform Rezoluției 1244/99 a Consiliului de Securitate al ONU, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia, precum și raportări voluntare din Andorra.

Noile limite pentru 2030 schimbă presiunea asupra statelor membre, deoarece zonele care respectă standardele actuale ar putea avea nevoie de măsuri suplimentare pentru a se încadra în standardele revizuite. Diferența dintre standardele legale și recomandările OMS rămâne relevantă pentru politicile publice, deoarece recomandările OMS sunt stabilite în funcție de protecția sănătății.