CEDO: presa trebuie să poată contesta închiderea unei ședințe înainte ca accesul la proces să fie pierdut

Excluderea unui jurnalist BBC Scotland dintr-o ședință a Aberdeen Sheriff Court a încălcat libertatea de exprimare deoarece instanța a închis sala fără să examineze în mod efectiv prezența și drepturile presei, iar jurnalistul nu avea o procedură prin care să conteste măsura înainte ca ședința să aibă loc. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat la 13 octombrie încălcarea articolului 10 și a articolului 13 combinat cu articolul 10 într-o hotărâre definitivă pronunțată în cauza Duff și BBC Scotland împotriva Regatului Unit.

La începutul ședinței din 10 august 2018, una dintre părți a cerut ca procedura să continue cu ușile închise, iar cererea nu a fost contestată de cealaltă parte. Instanța a admis-o, sala a fost evacuată, iar Steven Duff, jurnalist BBC Scotland prezent pentru a urmări procesul, a trebuit să plece. După ședință, jurnalistul și BBC au încercat fără succes să afle ce se discutase de la persoanele care rămăseseră în sală, de la personalul instanței și de la reprezentanții juridici.

Dreptul scoțian recunoaște principiul justiției deschise și tratează excluderea presei drept o măsură care ar trebui folosită numai în circumstanțe excepționale. În cauza ajunsă la Strasbourg, judecătoarea care condusese ședința a informat ulterior guvernul că nu fusese conștientă de prezența reprezentanților presei, nu verificase cine se afla pe băncile publicului și nu își amintea să fi fost formulate obiecții împotriva închiderii sălii.

Jurnaliștii nu aveau însă un drept procedural de a interveni atunci când una dintre părți cerea judecarea în ședință nepublică. Legislația le permitea să conteste ulterior decizia printr-o procedură de control judiciar în fața Court of Session, iar guvernul britanic a susținut la Strasbourg că această posibilitate reprezenta o cale de atac suficientă.

CEDO a considerat că natura accesului presei face timpul decisiv. După ce ședința a avut loc cu ușile închise, o instanță superioară putea eventual constata ulterior că excluderea fusese nelegală, dar nu putea reda jurnalistului posibilitatea de a vedea și auzi procedura și nici informațiile pe care le-ar fi putut relata publicului. În cazul lui Duff, informația nu a putut fi obținută nici după ședință din alte surse.

Pentru ca o cale de atac să fie efectivă într-o asemenea situație, Curtea a decis că presa trebuie să aibă posibilitatea de a formula observații asupra cererii de închidere și de a obține o decizie înainte ca ședința să aibă loc. Guvernul a admis că obținerea la timp a unei măsuri provizorii prin control judiciar ar fi fost foarte puțin probabilă, iar procedura disponibilă după eveniment nu putea împiedica producerea efectului ireversibil.

Curtea nu a stabilit că presa are un drept absolut de acces la orice ședință. Protejarea vieții private, a minorilor, a victimelor, a secretelor comerciale sau a altor interese legitime poate justifica desfășurarea unor proceduri cu ușile închise. Dreptul scoțian recunoștea el însuși asemenea excepții, dar cerea motive puternice și trata excluderea presei drept o situație rară.

În cazul examinat, instanța nu analizase dacă existau motive care justificau în mod excepțional excluderea jurnaliștilor și nu pusese în balanță eventualele drepturi la viață privată ale persoanelor implicate cu libertatea de exprimare și rolul presei. Guvernul britanic a acceptat în fața CEDO că măsura nu fusese aplicată în conformitate cu dreptul intern în circumstanțele concrete ale cauzei.

Această lipsă a determinat constatarea încălcării articolului 10. Absența unei căi prin care BBC și jurnalistul să poată contesta efectiv închiderea înainte ca ședința să se consume a produs separat încălcarea articolului 13, care garantează o cale de atac efectivă pentru drepturile prevăzute de Convenție.

CEDO a considerat că simpla constatare a încălcărilor reprezintă o satisfacție echitabilă suficientă pentru eventualul prejudiciu moral. Regatul Unit trebuie să plătească însă celor doi reclamanți, împreună, 25.000 de euro pentru cheltuielile procedurii.

Hotărârea pronunțată de un Comitet al Secției a doua este definitivă. Efectul ei depășește situația concretă din Aberdeen prin standardul procedural pe care îl formulează: atunci când accesul presei poate fi pierdut definitiv odată cu închiderea unei ședințe, o cale de atac care funcționează numai după terminarea procedurii poate veni prea târziu pentru a proteja efectiv libertatea de exprimare.