Europa are nevoie de instrumente mai largi pentru a înțelege dacă presa rămâne liberă, pluralistă și independentă într-un mediu informațional schimbat de platforme globale, inteligență artificială, crize și războaie. Elda Brogi, deputy director al Centre for Media Pluralism and Media Freedom, spune că monitorizarea națională rămâne necesară, dar nu mai poate explica singură starea reală a pluralismului media în Europa.
Pe scurt
-
Media Pluralism Monitor evaluează anual riscurile pentru pluralismul media, libertatea presei și independența editorială în statele membre ale Uniunii Europene și în țări candidate.
-
Instrumentul analizează patru domenii mari: protecții fundamentale, pluralitatea pieței media, pluralismul politic și incluziunea socială.
-
Metodologia folosește 20 de indicatori și aproximativ 200 de variabile juridice, economice și socio-politice.
-
Rezultatele Media Pluralism Monitor sunt folosite în rapoartele Comisiei Europene privind statul de drept.
-
Brogi spune că European Media Freedom Act va avea nevoie de aplicare națională reală și de voință politică, deși este un regulament direct aplicabil.
Media Pluralism Monitor a pornit ca un proiect academic, dar a devenit unul dintre instrumentele prin care Europa încearcă să măsoare sănătatea sistemelor media. Brogi explică faptul că proiectul a transformat pluralismul media, un principiu democratic adesea invocat în termeni generali, într-un cadru comun de evaluare comparabil între țări.
Instrumentul a fost preluat și operaționalizat de Centre for Media Pluralism and Media Freedom după crearea centrului, în 2012. Scopul a fost dezvoltarea unei metodologii aplicabile în toate statele membre și formarea unei rețele mari de cercetători capabile să colecteze date periodic la nivel național.
Brogi spune că monitorul urmărește „temperatura” pluralismului media în fiecare stat membru și în țările candidate. Evaluarea nu se limitează la concentrarea proprietății media, deși aceasta rămâne o problemă centrală, ci include libertatea de exprimare, situația jurnaliștilor, pluralitatea pieței, pluralismul politic și incluziunea socială.
Metodologia este construită pe patru arii mari, fiecare analizată prin cinci indicatori principali. În total, Media Pluralism Monitor folosește 20 de indicatori și aproximativ 200 de variabile, care acoperă dimensiuni juridice, economice și socio-politice. Pentru un cititor obișnuit, importanța acestui lucru este simplă: libertatea presei nu este evaluată doar prin existența unor legi, ci și prin felul în care funcționează piața, politica, instituțiile și accesul diferitelor grupuri sociale la informație.
Brogi spune că forța proiectului vine din două surse. Prima este baza sa teoretică, legată de teoria constituțională a pluralismului media, economia mass-media și rolul social și politic al presei. A doua este regularitatea evaluării și existența unei rețele de cercetători care produc date comparabile în timp.
Impactul proiectului a depășit zona academică. Rezultatele Media Pluralism Monitor sunt citate în mod regulat în secțiunile despre pluralism media ale rapoartelor Comisiei Europene privind statul de drept. Aceste rapoarte sunt unul dintre principalele instrumente prin care Comisia urmărește riscurile pentru democrație, justiție, libertatea presei și echilibrul instituțional în statele membre.
Brogi spune că monitorul a contribuit și la dezbaterea care a dus la European Media Freedom Act. Potrivit ei, Uniunea Europeană nu are competențe directe conferite asupra pluralismului media, un domeniu tratat tradițional ca responsabilitate națională. Datele și cadrul comun oferite de Media Pluralism Monitor au creat însă condițiile politice și intelectuale pentru ca Uniunea Europeană să acționeze.
„Media Pluralism Monitor a contribuit la dezbaterea privind un nou act european pentru libertatea presei”, spune Brogi. Ea adaugă că instrumentul a ajutat la formarea unui limbaj comun despre principiile care trebuie luate în calcul atunci când statele și instituțiile europene analizează și protejează pluralismul media într-un cadru democratic.
European Media Freedom Act este important pentru că stabilește reguli comune într-un domeniu în care statele membre au fost, în mod tradițional, reticente față de intervenția Uniunii Europene. Brogi descrie actul ca fiind inovator tocmai pentru că Uniunea a evitat mult timp să reglementeze direct acest spațiu sensibil.
Aplicarea noilor reguli rămâne însă dificilă. Brogi amintește că European Media Freedom Act este un regulament, deci se aplică direct, fără transpunere națională. Totuși, unele articole cer măsuri de implementare, iar formularea de principiu a unor dispoziții lasă statelor membre sarcina de a găsi mecanismele potrivite pentru ca actul să producă efectele urmărite.
În evaluarea ei, una dintre principalele provocări este rezistența unor state membre față de anumite prevederi. O altă problemă este lipsa de voință politică în unele părți ale Europei. Unele țări sunt deja conforme, cel puțin parțial, cu principiile și regulile European Media Freedom Act, dar altele vor trebui să adapteze legislația, instituțiile și practicile interne.
Pentru public, miza este concretă. Un act european privind libertatea presei poate avea efecte asupra independenței redacțiilor, transparenței proprietății media, protecției jurnaliștilor, interferenței politice și modului în care autoritățile naționale gestionează spațiul mediatic. Fără aplicare reală, regulile comune riscă să rămână o promisiune juridică.
Brogi spune că măsurarea pluralismului media exclusiv la nivel național rămâne necesară, dar nu mai este suficientă. Distribuția informației nu mai are loc doar în interiorul sistemelor media naționale. Platformele globale, infrastructurile digitale transfrontaliere și inteligența artificială schimbă modul în care știrile sunt produse, distribuite și consumate.
Ea avertizează că inteligența artificială perturbă deja producția și consumul de știri, iar crizele au devenit o caracteristică a mediului informațional. Războaiele, crizele politice, crizele de securitate și schimbările tehnologice rapide influențează spațiul mediatic dincolo de granițele statelor.
Brogi spune că este necesară monitorizarea pieței europene a media pentru a înțelege cum funcționează pluralismul la nivel european. Această direcție este legată și de European Media Freedom Act, care cere monitorizarea riscurilor pentru piața internă a serviciilor media și pentru pluralismul media.