Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a cerut o cooperare mult mai strânsă între Uniunea Europeană, Marea Britanie și Ucraina pentru apărarea continentului european, într-un moment în care Rusia continuă să producă armament la scară de război, iar Statele Unite cer europenilor să preia o parte mai mare din responsabilitatea propriei securități.
Pe scurt
-
Andrius Kubilius a spus că „nu poate exista securitate sau pace în Europa fără Marea Britanie”.
-
Comisarul european propune o Uniune Europeană a Apărării, creată printr-un tratat interguvernamental, la care ar putea participa și Marea Britanie și Ucraina.
-
Kubilius a spus că Europa trebuie să fie pregătită să înlocuiască unele capabilități americane dacă Statele Unite le mută în alte regiuni ale lumii.
-
El a prezentat Ucraina ca una dintre cele mai puternice forțe militare ale Europei și a cerut integrarea acesteia în arhitectura europeană de apărare.
Discursul lui Kubilius a fost rostit la Conferința privind viitorul relației dintre Regatul Unit și Uniunea Europeană, la zece ani după referendumul Brexit. Comisarul a folosit aniversarea pentru a vorbi nu despre revenirea la vechea relație politică, ci despre apărarea Europei într-un moment în care războiul Rusiei împotriva Ucrainei schimbă calculele strategice ale întregului continent.
Kubilius a pornit de la o comparație istorică puternică: propunerea din iunie 1940, susținută de Winston Churchill și Charles de Gaulle, pentru o uniune politică între Marea Britanie și Franța, într-un moment în care Franța era aproape de prăbușire în fața Germaniei naziste. El a spus că acel proiect nu s-a realizat, dar ideea că unitatea aduce forță în Europa și-a păstrat valoarea.
Comisarul a legat direct lecția istorică de situația actuală. „Să nu așteptăm să lovească dezastrul”, a spus Kubilius, cerând ca Marea Britanie și Uniunea Europeană să lucreze împreună pentru apărarea Europei acum, cât timp pot descuraja agresiunea rusă și pot împiedica testarea apărării NATO de către Vladimir Putin.
Kubilius a avertizat că avansurile Ucrainei pe front nu înseamnă sfârșitul războiului și nici slăbirea Rusiei. El a spus că Ucraina stabilizează linia frontului și chiar împinge înapoi, iar dronele ucrainene au oprit avansul rus, lovesc logistica și ținte din adâncime. În același timp, Rusia continuă să producă mai mult armament decât europenii și poate folosi milioane de drone, cu ajutorul lanțurilor de aprovizionare asigurate de partenerii săi internaționali.
Avertismentul său a fost că o Rusie împinsă în defensivă poate deveni mai periculoasă, nu mai previzibilă. Kubilius a spus că Putin rămâne o amenințare pentru securitatea europeană și este încă dispus și capabil să testeze articolul 5 al NATO. El a menționat atacuri ruse recente și provocări împotriva statelor baltice și a flancului estic.
Presiunea vine și din partea Statelor Unite. Kubilius a spus că aliații americani cer tot mai des ca europenii să își asume mai multă responsabilitate pentru apărare. El a invocat apelul secretarului american al apărării Pete Hegseth ca Europa să preia nu doar responsabilitatea principală, ci și conducerea apărării europene, precum și revizuirea forțelor americane, care ar putea duce la mutarea unor capabilități în alte părți ale lumii.
În acest context, Europa trebuie să acopere capabilități strategice pe care nu le are în cantitate suficientă, inclusiv realimentare aeriană și date de intelligence din spațiu. Kubilius a subliniat că atunci când americanii vorbesc despre europeni nu se referă doar la Uniunea Europeană sau la statele membre, ci la toți europenii, inclusiv la Regatul Unit.
Comisarul a prezentat eforturile recente ale Uniunii Europene ca începutul unei schimbări majore. El a vorbit despre un „big bang financiar” pentru apărare, cu 150 de miliarde de euro în împrumuturi SAFE, 60 de miliarde de euro în împrumuturi pentru apărarea Ucrainei și angajamente ale statelor membre de 6.800 de miliarde de euro pentru apărare până în 2035. Următorul pas, în formularea sa, trebuie să fie un „big bang al producției”, prin creșterea capacității industriale de apărare la scară continentală.
Kubilius a spus că UE mobilizează instrumente precum Programul European pentru Industria de Apărare, reduce birocrația pentru industria de apărare, sprijină proiecte pan-europene, îmbunătățește mobilitatea militară și caută o piață europeană a apărării mai eficientă. În formula sa, valoarea adăugată a UE vine din „legile UE, banii UE, scara UE, coordonarea UE, colaborarea UE”.
În același timp, comisarul a recunoscut că Europa nu a ajuns încă la nivelul necesar. Rusia, aflată într-o economie de război, poate produce mai mult decât UE și Regatul Unit împreună. Această diferență de volum poate crea tentația pentru Putin de a testa Europa, iar continentul trebuie să învețe să producă în masă produse de apărare „suficient de bune”, nu doar echipamente sofisticate în serii limitate.
Relația cu Marea Britanie este prezentată ca indispensabilă pentru această schimbare. Kubilius a amintit Parteneriatul de securitate și apărare semnat anul trecut între UE și Regatul Unit și a spus că acesta dă formă responsabilității comune pentru securitatea continentului. „Nu poate exista securitate sau pace în Europa fără Marea Britanie”, a spus el.
Comisarul a subliniat că Regatul Unit are o industrie de apărare puternică și inovatoare și că statele membre pot cumpăra echipamente britanice, deoarece banii naționali de apărare sunt cheltuiți prin deciziile fiecărui stat. El a adăugat că până la 35% din componentele produselor achiziționate cu ajutorul fondurilor UE pot veni din afara Uniunii, iar acest procent poate crește semnificativ dacă UE și Regatul Unit semnează un acord pentru participarea britanică la instrumentul SAFE, după modelul acordului cu Canada.
Kubilius a descris Marea Britanie ca piatră de temelie a NATO, cu armată, marină, aviație și descurajare nucleară. El a menționat angajamentul britanic pe flancul estic al NATO, inclusiv trupele din Estonia, și sprijinul pentru Ucraina din prima zi a invaziei ruse la scară largă. A amintit și anunțul britanic privind 750 de milioane de lire pentru drone destinate Ucrainei.
O parte centrală a discursului a fost rolul Ucrainei în viitoarea arhitectură europeană de apărare. Kubilius a spus că Regatul Unit a început deja să învețe lecțiile războiului din Ucraina prin doctrina 20:40:40 din revizuirea strategică de apărare: 20% dintre ținte lovite cu arme convenționale grele, 40% cu drone kamikaze ușoare și 40% cu drone grele și rachete. El a legat acest model de realitatea frontului ucrainean, unde 80% dintre țintele de pe linia frontului sunt lovite cu drone.
Comisarul a citat afirmația secretarului american de stat Marco Rubio potrivit căreia forțele militare ucrainene sunt cele mai puternice din Europa și declarația președintelui Finlandei, Alexander Stubb, potrivit căreia nicio armată din Europa sau Statele Unite nu poate duce un război modern așa cum o face Ucraina. Kubilius a spus că ar fi greu de înțeles dacă Europa nu ar considera un interes vital integrarea acestei forțe militare în arhitectura europeană de apărare.
Propunerea politică principală a discursului este crearea unei Uniuni Europene a Apărării, formată de țările care vor să coopereze mai strâns pentru apărarea Europei. Kubilius a spus că Ucraina, Regatul Unit și alte țări ar putea să își unească forțele cu statele membre ale UE în această structură. Calea cea mai eficientă ar fi, în opinia sa, un nou tratat interguvernamental și crearea unui organ de conducere, un Consiliu European de Securitate.
Dacă Marea Britanie ar participa la Uniunea Apărării, ea ar trebui să facă parte din acest organism de conducere, a spus Kubilius. Consiliul European de Securitate ar putea porni de la actualele reuniuni informale E5 în domeniul apărării, între Franța, Germania, Italia, Polonia și Regatul Unit. Aceste state au discutat recent la Berlin despre securitate colectivă, cooperare industrială în apărare și sprijin pentru Ucraina.
Kubilius a indicat și tipul de probleme pe care un astfel de Consiliu le-ar putea aborda: înlocuirea capabilităților americane dacă acestea sunt retrase, crearea unei forțe europene de reacție rapidă de 100.000 de militari, dezvoltarea unor proiecte pan-europene precum Eastern Flank Watch și coordonarea unor decizii mari privind apărarea continentală.
Comisarul a descris Uniunea Europeană ca un „gigant adormit” în apărare, care începe să se trezească. El a spus că apărarea a devenit prioritatea numărul unu a UE, o evoluție pe care puțini ar fi anticipat-o acum zece ani sau chiar acum cinci ani. În final, Kubilius a legat securitatea continentului de relația cu Regatul Unit: continentul european nu poate fi apărat fără Marea Britanie, iar continentul european este prima linie de apărare a Marii Britanii.