Inițiativa Comisiei Europene pentru facilitarea serviciilor de construcții între statele membre ar putea fi prezentată cel mai devreme în trimestrul III al anului 2027, potrivit estimării formulate de Mehdi Hocine, șef de unitate în DG GROW, în Parlamentul European. El a explicat în reuniunea comisiei HOUS din 3 noiembrie că evaluarea de impact ar trebui încheiată în primăvară. Calendarul este mai târziu decât termenul din fișa publică a inițiativei, care indică încă trimestrul I 2027, și privește prezentarea măsurilor, nu intrarea lor în aplicare.
Pe scurt
-
Mehdi Hocine a indicat trimestrul III 2027 drept cel mai devreme moment realist pentru prezentarea Construction Services Act. Este o estimare comunicată în audiere; fișa EUR-Lex continuă să prevadă ianuarie–martie 2027.
-
Prima direcție analizată privește folosirea și instalarea echipamentelor supuse unor norme europene comune privind produsele. Hocine a dat exemplele macaralelor și pompelor de căldură, pentru care cerințele aplicabile prestatorilor diferă între țări.
-
Comisia examinează și recunoașterea certificărilor naționale legate de legislația energetică europeană. Nu a fost anunțată recunoașterea automată a tuturor calificărilor sau documentelor.
-
O a treia direcție este digitalizarea obținerii cardurilor de șantier acolo unde procedurile cer prezență fizică. Comisia afirmă că nu urmărește eliminarea cardurilor sau a controalelor împotriva muncii nedeclarate.
-
Domeniul final și forma legislativă ori nelegislativă depind de evaluarea de impact. Separat, un pachet de simplificare pentru locuințe este pregătit pentru 2027, cu obiectivul accelerării procedurilor fără reducerea standardelor.
Construction Services Act urmărește să reducă obstacolele întâlnite de firmele, antreprenorii și profesioniștii care vor să lucreze în alt stat membru. Inițiativa fusese anunțată în Strategia pentru piața unică din mai 2025. Diferențele dintre autorizații, certificări și proceduri pot crește costul unui contract peste frontieră, inclusiv pentru întreprinderile mici care ar putea deservi localități apropiate din țara vecină.
În prezentarea din comisia pentru criza locuințelor, Hocine a spus că executivul și-a restrâns ambiția inițială după consultări cu industria, sindicatele și autoritățile. Comisia se concentrează acum pe trei domenii în care consideră că poate interveni util la nivel european. Numeroase alte aspecte, între care autorizarea lucrărilor și cerințele privind clădirile, sunt reglementate la nivel național, regional sau local.
Prima direcție privește utilizarea și instalarea echipamentelor care intră sub incidența legislației europene armonizate privind produsele. Hocine a dat exemplul unei macarale care respectă aceleași norme tehnice europene, dar pentru folosirea căreia se aplică cerințe diferite în Italia, Franța, Germania sau Danemarca. Conformitatea utilajului nu echivalează cu recunoașterea automată a competențelor operatorului ori cu uniformizarea regulilor de șantier.
Un exemplu asemănător privește pompele de căldură: același echipament poate circula pe piața UE, în timp ce instalatorul întâlnește cerințe diferite de la o țară la alta. Reprezentantul Comisiei a invocat deficitul de instalatori pentru a explica de ce recunoașterea mai ușoară a competențelor ar putea conta pentru renovarea energetică. Condițiile unui eventual mecanism sunt încă analizate.
A doua direcție vizează certificările naționale asociate legislației europene în domeniul energiei. Hocine a susținut că documente rezultate din aplicarea unor obligații comune sunt rareori recunoscute reciproc peste frontieră. Comisia examinează dacă poate evita repetarea procedurilor atunci când schemele naționale urmăresc îndeplinirea acelorași cerințe europene. Nu a prezentat o listă finală a certificatelor vizate și nici un sistem de recunoaștere deja adoptat.
Cardurile de șantier reprezintă al treilea domeniu. Folosite în unele țări pentru verificarea accesului lucrătorilor și pentru controale privind munca nedeclarată sau siguranța în muncă, ele pot fi gestionate de autorități ori de partenerii sociali. Problema ridicată de Comisie privește obținerea lor din altă țară: solicitantul poate fi obligat să se deplaseze la un ghișeu, să facă o programare și să aștepte înregistrarea înainte de începerea activității.
Întrebat ce dificultăți concrete au fost identificate, Hocine a citat Suedia drept exemplu de trecere de la prezența fizică la o procedură digitală. El a spus că serviciile Comisiei cartografiază sistemele existente și amploarea problemelor. În funcție de rezultate, soluția ar putea presupune intervenție europeană sau digitalizarea procedurilor de către statele vizate. Nu a anunțat un card unic european.
În răspunsurile către eurodeputați, reprezentantul DG GROW a precizat că nu urmărește eliminarea cardurilor și nici impunerea lor în statele unde nu există. Obiectivul este accesul mai simplu la documentele cerute, păstrând rolul inspecțiilor muncii. Cerințele de siguranță ale echipamentelor și protecția lucrătorilor rămân relevante; facilitarea serviciilor transfrontaliere nu înseamnă acces necondiționat la orice șantier.
Documentele pregătitoare au luat în calcul măsuri legislative, prin regulament sau directivă, dar și consolidarea aplicării normelor existente. Deși fișa de planificare folosește titlul unei propuneri de regulament, Hocine a spus că alegerea între intervenție legislativă și nelegislativă nu este încă făcută. Evaluarea de impact poate conduce inclusiv la restrângerea celor trei direcții prezentate. Prin urmare, nici forma finală, nici obligațiile pentru firme și autorități nu sunt stabilite.
Estimarea pentru trimestrul III 2027 a fost formulată ca răspuns la o întrebare despre calendar. Hocine a legat-o de finalizarea evaluării de impact în primăvară. Fișa publică EUR-Lex indică în continuare perioada 1 ianuarie–31 martie 2027; declarația orală arată o estimare mai târzie a serviciului responsabil, fără să constituie o actualizare formală a acelei fișe. Dacă va fi propus un act legislativ, examinarea și adoptarea lui de către Parlament și Consiliu vor urma ulterior.
Separat, Comisia pregătește Housing Simplification Package, destinat procedurilor care influențează construirea și renovarea locuințelor. Reprezentanta grupului de lucru pentru locuințe a spus în aceeași reuniune că analiza legislației ar trebui încheiată până la sfârșitul lui 2026, iar pachetul prezentat în 2027, fără o dată exactă. Exercițiul privește atât posibile modificări ale normelor europene, cât și aplicarea lor la nivel național și cerințele suplimentare introduse de autorități.
Cele două inițiative au roluri diferite: Construction Services Act privește prestarea serviciilor între țări, iar pachetul pentru locuințe urmărește reducerea costurilor și întârzierilor administrative în dezvoltarea proiectelor. Comisia spune că simplificarea trebuie să păstreze standardele de calitate, de mediu și de protecție a lucrătorilor. Pentru firme, efectele vor depinde de măsurile propuse după evaluare; în prezent, audierea nu a creat reguli sau drepturi noi de acces pe piețele naționale.
