Comisia Europeană spune că proiectele contestate din Albania, inclusiv cele care ar permite dezvoltări turistice în zone protejate, trebuie evaluate prin criteriile de mediu din negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Bruxellesul urmărește protestele din Albania și afirmă că libertatea de întrunire și libertatea de exprimare sunt drepturi fundamentale care trebuie respectate și exercitate pașnic.
Pe scurt
-
Comisia Europeană spune că urmărește îndeaproape protestele din Albania față de modificările legislative care ar permite construcția unor hoteluri de lux și cedarea unor terenuri de către guvern. Bruxellesul afirmă că manifestațiile au fost până acum în mare parte pașnice și amintește că libertatea de întrunire și libertatea de exprimare sunt valori europene fundamentale.
-
Întrebată dacă abrogarea acestor amendamente este o condiție pentru aderarea Albaniei la UE, Comisia nu a formulat o condiție separată de aderare. Răspunsul a fost legat de criteriile din negocierile de aderare, în special de capitolul 27, care acoperă protecția mediului.
-
Capitolul 27 este deschis în negocierile cu Albania. Comisia spune că, înainte ca acest capitol să poată fi închis, situația proiectelor contestate trebuie clarificată complet, iar criteriile de mediu trebuie îndeplinite.
-
Comisia afirmă că Albania este una dintre țările candidate cele mai avansate în procesul de extindere și că a făcut progrese importante în protecția mediului. Aceste progrese trebuie recunoscute, dar și protejate în viitor.
-
Bruxellesul spune că este în contact cu autoritățile albaneze, că acestea au promis o evaluare completă a impactului asupra mediului și că regulile privind achizițiile publice pot intra, la rândul lor, în discuția mai largă despre aderare, deși Comisia nu a comentat punctual acest aspect.
Întrebarea adresată Comisiei a vizat două legi contestate de manifestanți în Albania de mai multe săptămâni: amendamente care ar permite construcția unor hoteluri de lux și norme care ar oferi guvernului posibilitatea de a ceda terenuri. Jurnaliștii au întrebat dacă abrogarea acestor prevederi este o condiție pentru aderarea Albaniei la Uniunea Europeană.
Răspunsul Comisiei a evitat să transforme abrogarea legilor într-o condiție separată și imediată. În schimb, purtătorul de cuvânt a plasat dosarul în cadrul negocierilor de aderare, unde Albania trebuie să respecte criteriile stabilite pentru fiecare capitol. În cazul proiectelor contestate, referința principală este capitolul 27, dedicat mediului.
Capitolul 27 este deja deschis pentru Albania. Pentru a fi închis, Comisia spune că va trebui să se asigure că situația privind astfel de proiecte este complet clarificată și că toate criteriile relevante sunt îndeplinite. Această formulare nu blochează imediat negocierile, dar arată că subiectul poate conta în evaluarea progresului Albaniei spre UE.
Comisia a insistat că proiectele din Albania, inclusiv proiectul menționat în briefing și alte proiecte aflate în derulare, trebuie să respecte criteriile de referință din procesul de aderare privind protecția mediului. Bruxellesul spune că lucrează pe baza faptelor, analizează pozițiile și legile adoptate și rămâne în contact strâns cu autoritățile albaneze.
Oficialul Comisiei a spus că Albania este una dintre țările candidate cele mai avansate în procesul de extindere și că a făcut progrese importante inclusiv în domeniul protecției mediului. Aceste progrese sunt considerate valoroase, dar Comisia avertizează că ele trebuie protejate, nu slăbite prin proiecte sau legi care ar putea afecta zone sensibile.
Protestele sunt urmărite separat de Comisie ca problemă democratică și civică. Bruxellesul spune că manifestațiile au fost până acum în mare parte pașnice și că libertatea de a se aduna și libertatea de exprimare sunt drepturi fundamentale și valori europene fundamentale. Comisia a îndemnat la un dialog constructiv între toate părțile implicate.
Într-o întrebare suplimentară, jurnaliștii au avertizat că evaluarea europeană ar putea veni prea târziu dacă proiectele din zone protejate avansează deja. Răspunsul Comisiei a fost că discuția cu Albania are loc în cadrul criteriilor de aderare, nu printr-o decizie punctuală anunțată în briefing asupra unui proiect anume. Comisia a spus că a fost în contact cu autoritățile albaneze și că va continua aceste contacte pentru a se asigura că elementele relevante sunt respectate până la momentul aderării.
Autoritățile albaneze au transmis Comisiei că vor realiza o evaluare completă a impactului asupra mediului. Pentru Bruxelles, această evaluare este esențială deoarece proiectele din zone protejate sau din zone de coastă pot afecta biodiversitatea, peisajul, accesul public și obligațiile de protecție a mediului pe care Albania trebuie să le alinieze la standardele europene.
Un alt punct ridicat în briefing a fost achiziția publică. Jurnaliștii au întrebat dacă, pe lângă capitolul de mediu, ar putea fi relevante și regulile privind achizițiile publice sau alte capitole din zona fundamentelor. Comisia a confirmat că achizițiile publice fac parte din discuția mai largă privind aderarea, dar nu a oferit un comentariu specific despre situația concretă din Albania.
Protestele din Albania au pornit pe fondul opoziției față de proiecte turistice de lux în zone naturale sensibile, în special în zona Pishë Poro-Narta, parte a peisajului protejat Vjosa-Narta, lângă delta râului Vjosa și laguna Narta. Organizații de mediu au avertizat că zona are valoare ecologică ridicată și este importantă pentru păsări, habitate costiere și biodiversitate, iar lucrările pregătitoare, inclusiv delimitări de teren și garduri, au declanșat reacții publice puternice.
Controversa este legată și de modificările adoptate în 2024 la legea albaneză privind ariile protejate. Criticii spun că aceste schimbări au slăbit regimul de protecție și au permis dezvoltări turistice în zone unde intervențiile ar fi trebuit să fie limitate. Proiectele contestate sunt asociate în spațiul public cu dezvoltări de lux pe coasta albaneză și în apropierea unor zone umede protejate, inclusiv planuri susținute de investitori privați străini.
În ultimele săptămâni, protestele au depășit zona strict ecologică și au devenit și o reacție la lipsa de transparență, la modul în care sunt administrate terenurile publice și la temerile privind folosirea dezvoltării turistice pentru a schimba regimul unor zone protejate. Presa internațională a descris mișcarea drept „Flamingo Revolution”, după simbolul folosit de protestatari pentru apărarea zonelor umede și a habitatelor de păsări.
Comisia Europeană a fost întrebată explicit dacă abrogarea amendamentelor contestate este o condiție pentru aderarea Albaniei la UE. Răspunsul instituției nu a fost că abrogarea este, în sine, o condiție separată, ci că proiectele și legislația relevantă vor fi analizate în cadrul negocierilor de aderare, în special la capitolul 27 privind mediul. Acest capitol este deschis, iar Comisia spune că nu poate fi închis înainte ca situația proiectelor de acest tip să fie complet clarificată și criteriile de mediu să fie respectate.
Autoritățile albaneze au transmis Comisiei că vor realiza o evaluare completă a impactului asupra mediului pentru proiectele vizate. Bruxellesul spune că va continua contactele cu guvernul albanez și că va verifica respectarea criteriilor de mediu în cadrul procesului de extindere. Discuția poate atinge și alte zone ale negocierilor, inclusiv achizițiile publice, dar Comisia nu a făcut o evaluare punctuală asupra acestui aspect în briefing.