Comisia Europeană vrea ferme zootehnice mai rezistente și mai puțină dependență de proteine importate pentru furaje

Comisia Europeană vrea să reducă vulnerabilitatea fermelor zootehnice din UE la crize, boli animale, costuri volatile și importuri de furaje, printr-o strategie dedicată sectorului și un Plan de acțiune pentru proteine. Pachetul urmărește să mențină producția europeană de carne, lapte și ouă competitivă, să îmbunătățească bunăstarea animalelor și să crească folosirea proteinelor cultivate în UE pentru hrana animalelor.

Pe scurt

1. Comisia Europeană a adoptat prima Strategie pentru sectorul zootehnic al UE.

2. Sectorul reprezintă aproape 40% din valoarea adăugată agricolă a UE și generează aproximativ 400 de miliarde de euro anual.

3. Zootehnia europeană implică 4 milioane de ferme și 7 milioane de persoane.

4. Planul pentru proteine urmărește creșterea ponderii proteinelor din oleaginoase și culturi proteice cultivate în UE, folosite în furaje, de la 25% la 35% până în 2035.

5. Comisia pregătește noi reguli de bunăstare animală pentru găini ouătoare și pui de carne până la finalul anului 2026 și pentru porci în 2027.

Sectorul zootehnic este una dintre cele mai mari componente ale agriculturii europene. Comisia Europeană arată că acesta reprezintă aproximativ 40% din producția agricolă a UE, generează circa 400 de miliarde de euro anual și susține aproximativ 7 milioane de oameni în 4 milioane de ferme.

În 2025, Uniunea Europeană avea 132 de milioane de porci, 72 de milioane de bovine, 54 de milioane de oi, 10 milioane de capre și aproximativ 1,6 miliarde de păsări. Sectorul are un rol direct în securitatea alimentară, în veniturile rurale și în menținerea unor regiuni unde alte activități economice sunt limitate.

Comisia notează însă că efectivele au scăzut puternic din 2005. UE are cu 10% mai puține bovine, cu 15% mai puțini porci și cu 25% mai puține oi și capre. Presiunea vine din costuri ridicate și volatile, incertitudine de piață, fenomene meteo extreme, focare de boli animale, lipsă de forță de muncă, acces dificil la servicii veterinare și îmbătrânirea fermierilor.

Un alt punct sensibil este finanțarea. În 2022, deficitul de finanțare pentru producția animală era estimat la 18,7 miliarde de euro, aproximativ 30% din deficitul total de finanțare al agriculturii europene, evaluat la 62 de miliarde de euro.

Strategia pentru sectorul zootehnic are cinci direcții: reziliență în fața crizelor, competitivitate, sustenabilitate, adaptare la ferme și regiuni diferite și valorizarea excelenței producției europene. Comisia vrea să folosească instrumente publice, investiții private, bugetul UE, Banca Europeană de Investiții și instituții financiare pentru a susține tranziția.

Pentru riscurile climatice, Comisia va lucra la un instrument financiar de management al riscurilor în următorul cadru financiar multianual. Acesta ar urma să acopere nevoi de asigurare și reasigurare legate de climă. Statele membre vor primi și un manual operațional privind managementul riscurilor, în completarea recomandărilor pentru Politica Agricolă Comună.

Bolile animale sunt tratate ca risc major pentru ferme, comerț și economiile locale. Comisia vrea o abordare mai preventivă, cu pregătire, detecție timpurie, reacție rapidă și posibilă folosire a vaccinării preventive acolo unde este potrivit. Regulile actuale privind vaccinarea animalelor vor fi evaluate pe baza recomandărilor științifice ale Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și în cooperare cu parteneri internaționali.

Strategia include acces la finanțare flexibilă pentru prevenirea, controlul și eradicarea bolilor animale, inclusiv printr-un fond de rezervă pentru incidente majore. Comisia spune că vrea să simplifice și regulile UE privind siguranța alimentelor și furajelor, fără reducerea nivelului de protecție alimentară.

Bunăstarea animalelor va fi actualizată în etape. Comisia va prezenta până la finalul anului 2026 o propunere pentru găini ouătoare și pui de carne, iar în 2027 o propunere privind bunăstarea porcilor. Aceste dosare continuă răspunsul la inițiativa cetățenească europeană „End the Cage Age”.

Noile propuneri ar urma să includă perioade de tranziție și sprijin financiar pentru ferme. Comisia vrea și cerințe echivalente de bunăstare animală pentru produsele importate, pentru a evita concurența neloială față de fermierii europeni care respectă standarde mai stricte.

Strategia anunță măsuri privind eliminarea treptată a uciderii sistematice a puilor masculi de o zi și monitorizarea mai bună a indicatorilor de bunăstare animală, inclusiv prin soluții tehnice inovatoare.

Pe partea de mediu, Comisia vrea metode armonizate pentru calcularea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel de fermă. Scopul este ca măsurarea să reflecte mai bine diferențele dintre sisteme de producție și eforturile făcute de fermieri. Comisia va transmite statelor membre și un set de practici eficiente pentru reducerea poluării aerului și a emisiilor.

Executivul european estimează că o combinație de politici, tehnologii, genetică, ameliorare și strategii de hrănire poate contribui la reducerea emisiilor cu 16% până în 2035. Măsurile includ furajare mai eficientă, management mai bun al dejecțiilor, eficiență în folosirea apei și zootehnie de precizie.

Comisia vrea să sprijine și folosirea durabilă a gunoiului de grajd și a biodeșeurilor. Este analizată posibila extindere a cadrului RENURE la digestate, cu garanții de mediu. Primele rezultate preliminare sunt așteptate în trimestrul al treilea din 2026.

Strategia include și măsuri pentru regiunile vulnerabile. Comisia va lucra cu statele membre la un plan pentru readucerea producției zootehnice sustenabile în zone expuse abandonului. Un rol va avea Observatorul funciar, iar fluxul de lucru dedicat zootehniei va pregăti o foaie de parcurs pentru abatoare mobile sau de capacitate mică.

Această parte urmărește menținerea lanțurilor locale de producție, reducerea transportului animalelor și susținerea economiilor rurale. Zootehnia extensivă, pășunile și fermele integrate local sunt prezentate ca elemente importante pentru biodiversitate, stocarea carbonului și menținerea peisajelor agricole.

Pentru piață, Comisia vrea ca standardele europene ridicate să fie mai vizibile. Strategia prevede întărirea etichetării originii UE, recunoașterea calității, un sistem european de excelență, promovarea produselor europene sustenabile, indicații geografice, campania Buy European și agricultura ecologică.

Planul de acțiune pentru proteine răspunde dependenței UE de importuri. Sectorul zootehnic folosește anual aproximativ 74 de milioane de tone de proteine în furaje. Europa produce deja aproximativ 67 de milioane de tone de proteine folosite în hrana animalelor, în principal din furaje grosiere și cereale, dar importă anual aproximativ 13,4 milioane de tone de proteine ca materii prime bogate în proteine pentru furaje.

Comisia arată că importurile de proteină sunt concentrate. Șase țări, Brazilia, Statele Unite, Argentina, China, India și Paraguay, reprezintă 90% din producția globală de soia. În anul de comercializare 2024/2025, soia boabe și șrotul de soia au dominat importurile de proteine ale UE, cu aproximativ 13,4 milioane de tone de proteină brută.

Planul urmărește creșterea producției europene de culturi proteice și oleaginoase, dar și stimularea cererii pentru aceste produse. Obiectivul este ca ponderea proteinelor din oleaginoase și culturi proteice cultivate în UE și folosite în furaje să crească de la 25% în prezent la 35% până în 2035.

Comisia vrea să folosească instrumentele Politicii Agricole Comune pentru a susține culturile proteice. A propus deja posibilitatea unui sector distinct pentru culturile proteice în PAC post-2027, ceea ce ar putea facilita crearea de organizații de producători.

Planul susține și investiții în procesare, depozitare și inovare, astfel încât proteinele produse în Europa să devină mai accesibile și mai competitive. Sunt vizate lanțuri valorice de la fermă până la procesare, contracte, infrastructură și oportunități noi pentru proteine vegetale produse în UE, atât în furaje, cât și în alimente.

Comisia spune că Planul nu promovează o dietă anume, ci o alegere mai diversă și mai informată pentru consumatori. Sunt prevăzute măsuri de informare, promovare a leguminoaselor, etichetare a originii, campanii europene de promovare, achiziții publice și folosirea programului european pentru fructe, legume și lapte în școli.

Legătura dintre zootehnie și proteine este directă. Comisia vrea sisteme de hrănire mai eficiente, mai mult furaj produs local sau regional, reducerea dependenței de importuri și lanțuri alimentare mai reziliente. În paralel, urmărește diversificarea importurilor prin parteneriate strategice în vecinătatea UE.

Pentru consumatori, strategia vizează produse animale care să respecte standarde ridicate de siguranță alimentară, bunăstare animală și sustenabilitate. Comisia notează că aproape două treimi din proteinele consumate de cetățenii UE provin din surse animale, iar diferența dintre consumul de proteine animale și vegetale este în creștere.

Implementarea va fi urmărită prin fluxul de lucru european pentru zootehnie și prin dialoguri dedicate proteinelor cu statele membre. Comisia va monitoriza progresul în raport cu obiectivele de reziliență, competitivitate, sustenabilitate, dimensiune teritorială și excelență.