Comisia Europeană vrea să creeze un nou cadru european de răspuns la urgențe la frontiere, să extindă mandatul Frontex și să introducă mecanisme mai rapide pentru detectarea mișcărilor migratorii și a campaniilor online care pot contribui la sosiri masive. Planul în cinci puncte prezentat după criza din Ceuta combină cooperarea cu țările partenere, consolidarea frontierelor, avertizarea timpurie, combaterea rețelelor de trafic și accelerarea returnărilor, dar o parte dintre instrumentele anunțate trebuie încă propuse sau adoptate.
Pe scurt
-
Comisia propune un nou European Emergency Response Framework pentru situațiile în care mișcări masive de persoane sunt provocate sau instrumentalizate la frontierele externe.
-
Mandatul Frontex ar urma să fie revizuit pentru desfășurări mai rapide, un rol mai mare în returnări, cooperare cu state terțe și monitorizarea frontierelor și a zonelor dinaintea acestora.
-
Comisia vrea ca Frontex să poată monitoriza rețelele sociale pentru îmbunătățirea avertizării timpurii și a imaginii operaționale la frontiere.
-
Planul propune protocoale pentru utilizarea mai rapidă a instrumentelor existente în Digital Services Act și pentru cooperarea imediată cu platformele online foarte mari și motoarele de căutare.
-
Planul va fi prezentat statelor membre la Consiliul Justiție și Afaceri Interne din 1–2 octombrie. Nu toate măsurile anunțate reprezintă competențe sau obligații deja în vigoare.
Comisia își construiește noul plan pornind de la criza produsă în această vară la Ceuta și de la alte episoade de presiune asupra frontierelor estice și mediteraneene ale Uniunii. Executivul european spune că sosirile neregulamentare la frontierele externe au scăzut față de anii anteriori, dar consideră că actualele instrumente trebuie adaptate pentru situații în care un număr mare de persoane se deplasează într-un interval foarte scurt și creează o urgență operațională.
Planul dezvoltă direcțiile anunțate anterior de Ursula von der Leyen și de comisarul pentru afaceri interne și migrație Magnus Brunner după evenimentele din Ceuta. Noutatea materialului prezentat acum este detalierea instrumentelor pe care Comisia vrea să le folosească în fiecare dintre cele cinci direcții și delimitarea măsurilor existente de cele care necesită noi propuneri.
Prima componentă este cooperarea cu țările partenere. Comisia vrea ca parteneriatele externe să includă mecanisme mai puternice de monitorizare, avertizare timpurie și schimb de informații privind tendințele și rutele de migrație.
Planul include și o dimensiune economică. Comisia intenționează să dezvolte o inițiativă pentru competențe și locuri de muncă destinate tinerilor din regiunea mediteraneeană și noi Gateway Offices pentru promovarea unor forme legale și sigure de mobilitate către Uniunea Europeană.
În paralel, Frontex, Europol și Eurojust ar trebui să coopereze mai strâns cu țările partenere pentru schimbul de informații, analize de risc și informații despre rutele migratorii. Comisia propune și dezvoltarea unor centre de coordonare EUROSUR cu țări terțe pentru informații privind zonele aflate înaintea frontierelor UE.
Al doilea pilon privește frontierele externe. Comisia pregătește un European Emergency Response Framework care să poată fi folosit în special atunci când mișcările masive de persoane sunt provocate sau instrumentalizate ca instrument de presiune.
Documentul nu înființează însă prin el însuși acest mecanism și nu îi stabilește încă baza juridică completă. Este o direcție de acțiune pe care Comisia urmează să o transforme în instrumente concrete.
Frontex ar urma, de asemenea, să primească un mandat extins. Comisia intenționează să propună întărirea corpului permanent al agenției pentru desfășurări rapide de personal și echipamente, un rol mai mare în returnări, cooperare sporită cu țări partenere și o capacitate mai puternică de supraveghere a frontierelor externe și a zonelor din apropierea lor.
Statele membre ar putea primi și sprijin țintit pentru sectoarele considerate sensibile ale frontierelor externe. Planul menționează inclusiv posibilitatea folosirii Mecanismului de protecție civilă al Uniunii la solicitarea unui stat membru.
Al treilea pilon este avertizarea timpurie. Comisia vrea ca Frontex să primească posibilitatea de a monitoriza rețelele sociale atunci când această activitate este relevantă pentru situația operațională la frontiere.
Obiectivul declarat este detectarea mai rapidă a tendințelor migratorii, a mobilizărilor bruște și a informațiilor false sau înșelătoare care pot influența deplasările. Comisia nu prezintă această capacitate drept una deja existentă în forma propusă, ci ca element al viitoarei revizuiri a mandatului agenției.
Statele membre ar trebui, la rândul lor, să transmită mai rapid informații către EUROSUR și să raporteze imediat evoluțiile care pot avea impact asupra frontierelor externe.
Pentru dimensiunea online, Comisia vrea să dezvolte protocoale care să permită utilizarea mai rapidă a instrumentelor deja prevăzute de Digital Services Act în situații de criză. Aceste protocoale ar trebui să stabilească o cooperare structurată și imediată între instituțiile europene, autoritățile naționale, platformele online foarte mari și motoarele de căutare.
Asta nu înseamnă că planul acordă acum Comisiei sau Frontex noi competențe nelimitate asupra conținutului online. Instrumentele DSA au deja propriile condiții juridice, iar documentul vorbește despre un cadru mai agil pentru folosirea lor și despre noi protocoale de cooperare.
Comisia propune și parteneriate digitale cu state terțe pentru detectarea conținutului online care poate alimenta migrația neregulamentară. După evenimentele din Ceuta, executivul european a lucrat deja cu platformele și cu fact-checkeri pentru a contracara conținutul folosit de rețelele de trafic și narațiunile false privind deplasările către frontieră.
Al patrulea pilon vizează rețelele de trafic de migranți și traficul de persoane. Comisia cere Consiliului să avanseze rapid cu regimul de sancțiuni propus împotriva traficanților, care ar permite înghețarea activelor și interdicții de călătorie.
Parlamentului îi este cerut să își stabilească rapid poziția de negociere asupra revizuirii Directivei privind facilitarea intrării, tranzitului și șederii neautorizate. În paralel, Comisia cere accelerarea negocierilor asupra noului mandat al Europol.
Planul urmărește și cooperarea cu platformele online, instituțiile financiare și furnizorii de servicii de plată pentru identificarea activităților de trafic și a fluxurilor financiare ilicite. European Centre Against Migrant Smuggling din Europol ar urma să fie consolidat în continuare.
Al cincilea pilon privește returnările. Comisia vrea o cooperare mai intensă cu statele terțe pentru readmisie și spune că UE poate folosi în acest scop o combinație de instrumente de politică comercială, dezvoltare și vize.
Frontex ar trebui să joace un rol mai mare în returnarea persoanelor care nu au drept de ședere în Uniune. Statele membre sunt chemate să folosească mai sistematic sprijinul agenției pentru returnare, readmisie și reintegrare.
Planul face trimitere și la noul cadru european pentru returnări și la procedura de returnare la frontieră. Unele dintre aceste elemente sunt deja parte a legislației europene sau a negocierilor legislative, în timp ce altele depind de viitoarele propuneri și de acordul colegiuitorilor.
Comisia vrea și digitalizarea procedurilor de returnare, cu scopul declarat de a reduce sarcina administrativă și de a accelera gestionarea cazurilor.
Magnus Brunner prezentase deja după criza din Ceuta aceleași cinci direcții generale: cooperarea externă, returnările rapide, întărirea frontierelor, avertizarea timpurie și combaterea rețelelor de trafic. Planul publicat acum transformă aceste direcții în acțiuni mai specifice și indică instituțiile care ar trebui să le implementeze.
Comisia a acordat separat Spaniei 114,7 milioane EUR pentru gestionarea situației din Ceuta și a coordonat sprijin din partea Frontex, Europol și Agenției Uniunii Europene pentru Azil. Această finanțare este o măsură distinctă și deja anunțată, nu o alocare nouă creată prin planul în cinci puncte.
Planul va fi prezentat miniștrilor de interne la Consiliul Justiție și Afaceri Interne din 1–2 octombrie. Următoarea etapă va fi transformarea componentelor care necesită legislație nouă în propuneri concrete și aplicarea, pentru restul măsurilor, a instrumentelor europene deja existente.