Close-up of a man offering a pack of cigarettes outdoors on a city street.
Schema a permis trecerea mai multor transporturi de țigări din Belarus în Lituania fără controalele vamale obligatorii, cu ajutorul a doi vameși condamnați definitiv.

Curtea Supremă a Lituaniei a menținut definitiv condamnările a doi foști funcționari vamali și a doi cetățeni belaruși pentru o schemă de contrabandă prin care peste trei milioane de pachete de țigări produse în Belarus au fost introduse în Uniunea Europeană fără plata taxelor datorate. Decizia din 13 octombrie respinge recursurile inculpaților, confirmă că aceștia au acționat ca grup infracțional organizat și păstrează condamnările celor doi foști vameși pentru abuz în serviciu. Hotărârea în cauza 2K-150-976/2026 este definitivă și nu mai poate fi atacată.

Pe scurt

  1. Doi foști vameși lituanieni și doi cetățeni belaruși au condamnări definitive pentru schema de contrabandă.

  2. Peste trei milioane de pachete de țigări au trecut frontiera Belarus-Lituania cu ajutorul vameșilor care nu au efectuat controalele obligatorii.

  3. Instanțele au menținut obligația de plată a peste 9,7 milioane de euro către Vama lituaniană.

  4. Parchetul European estimează prejudiciul total la aproximativ 10 milioane de euro, sumă distinctă de despăgubirile stabilite de instanță și care nu este prezentată drept deja recuperată.

  5. Curtea Supremă a pronunțat decizia la 13 octombrie 2026, iar EPPO a anunțat rezultatul la 14 octombrie.

Dosarul privește o schemă începută la sfârșitul anului 2019, în care țigările erau încărcate în camioane în Belarus și transportate prin punctul rutier vamal Šalčininkai către teritoriul lituanian și, implicit, către piața UE. Cei doi funcționari vamali, Roma Kavaliauskas și Roman Cololo, au fost găsiți vinovați de instanțele lituaniene pentru că nu au efectuat în mod intenționat controalele obligatorii și au permis astfel transporturilor să treacă frontiera.

Rolul funcționarilor era esențial pentru mecanismul de contrabandă. Curtea Supremă arată în comunicarea sa că unele persoane transportau țigările din Belarus în Lituania, în timp ce vameșii, abuzând de poziția lor, creau condițiile pentru ca încărcăturile să traverseze frontiera fără verificarea obligatorie. Acțiunile diferiților membri ai grupului erau coordonate și se completau reciproc, motiv pentru care instanțele au considerat că faptele au fost comise în cadrul unui grup organizat.

Cantitatea introdusă ilegal a depășit trei milioane de pachete de țigări. EPPO estimează că schema a provocat o pierdere de aproximativ 10 milioane de euro prin evitarea taxelor de import, a taxelor vamale și a accizelor. Prejudiciul afecta atât veniturile Uniunii Europene, cât și bugetul lituanian, ceea ce a făcut ca dosarul să intre în competența Parchetului European.

Această cifră de aproximativ 10 milioane de euro nu trebuie confundată cu suma stabilită ca despăgubire. Curtea Supremă a confirmat că rămâne în vigoare hotărârea instanțelor inferioare prin care inculpații trebuie să plătească Vămii lituaniene peste 9,7 milioane de euro. Sursele publice consultate nu demonstrează că suma a fost deja recuperată, astfel încât ea trebuie prezentată ca obligație de despăgubire menținută de instanță, nu ca venit deja restituit bugetului.

Investigația penală a fost preluată de biroul EPPO din Vilnius în iunie 2021, iar ancheta preliminară a fost desfășurată de serviciul penal al Vămii lituaniene. În ianuarie 2022, EPPO a trimis cauza la Tribunalul Regional din Vilnius, acesta fiind primul rechizitoriu al Parchetului European în Lituania. La acel moment, acuzațiile priveau contrabanda și deținerea ilegală a produselor accizabile, iar cei doi funcționari vamali erau acuzați suplimentar de abuz în serviciu.

Prima condamnare a venit la 23 ianuarie 2025. Tribunalul Regional din Vilnius i-a găsit vinovați pe cei patru inculpați, a stabilit despăgubiri de aproape 10 milioane de euro și a impus amenzi care totalizau atunci aproape 300.000 de euro. Instanța a dispus și confiscarea a aproximativ 42.000 de euro reprezentând valoarea camioanelor folosite pentru transport, iar celor doi foști vameși le-au fost impuse interdicții temporare de ocupare a unor funcții în serviciul public.

Cauza a continuat însă deoarece inculpații au contestat hotărârea. La 28 ianuarie 2026, Curtea de Apel a Lituaniei a confirmat condamnările, inclusiv constatarea că inculpații au acționat într-un grup infracțional organizat, și a menținut acțiunea civilă a Vămii pentru peste 9,7 milioane de euro. În urma unor modificări ale Codului penal lituanian, amenzile totale au fost reduse în această etapă de la aproximativ 300.000 de euro la aproximativ 266.000 de euro.

Recursul la Curtea Supremă a reprezentat ultima etapă posibilă. Instanța supremă a verificat hotărârile pronunțate anterior și a concluzionat că instanțele inferioare nu au comis erori de aplicare a legii sau încălcări procedurale esențiale care să justifice anularea condamnărilor. Recursurile au fost astfel respinse.

Comunicatul Curții Supreme pune accentul pe rolul celor doi foști funcționari vamali și pe caracterul coordonat al faptelor. Instanța menține concluzia că lipsa controalelor nu a fost accidentală sau rezultatul unei simple neglijențe profesionale. Cei doi au fost condamnați pentru abuz în serviciu tocmai pentru că au permis în mod intenționat trecerea transporturilor în cadrul planului comun al grupului.

Hotărârea definitivă are o semnificație diferită de comunicatele EPPO din etapele anterioare. În februarie 2026, după decizia Curții de Apel, inculpații mai aveau la dispoziție trei luni pentru a sesiza Curtea Supremă. Decizia din 13 octombrie închide această cale de atac și transformă condamnările în hotărâri definitive.

Sursele publice disponibile nu permit însă reconstruirea completă a fiecărei pedepse individuale în forma finală. Nota publicată de Curtea Supremă precizează chiar că textul său are rol informativ și nu reprezintă hotărârea oficială integrală sau întreaga argumentație juridică. Din acest motiv, pedepsele individuale nu trebuie extrapolate din comunicatele mai vechi fără verificarea textului complet al deciziei.

Dosarul ilustrează și motivul pentru care fraudele vamale intră în mandatul EPPO. Taxele vamale reprezintă o sursă de venit a bugetului Uniunii, iar schemele prin care mărfurile sunt introduse în UE fără declarare pot afecta atât resursele europene, cât și taxele și accizele naționale. EPPO poate investiga asemenea fraude atunci când sunt îndeplinite condițiile competenței sale și poate conduce dosarul până la judecată în instanțele naționale.

Cazul nu privește încălcarea sancțiunilor europene împotriva Belarusului. Faptele investigate au început în 2019 și au fost încadrate de autorități drept contrabandă, evaziune a taxelor și accizelor, participare la un grup organizat și, pentru cei doi vameși, abuz în serviciu. Originea belarusă a țigărilor și cetățenia a doi dintre inculpați nu transformă dosarul într-un caz de sancțiuni.

O etapă separată rămâne executarea obligațiilor financiare. Hotărârea definitivă stabilește răspunderea penală și menține despăgubirile, dar sursele publice nu precizează cât din cele peste 9,7 milioane de euro a fost recuperat efectiv până acum și nici modul exact în care obligația este repartizată între persoanele condamnate. Aceste elemente țin de executarea hotărârii, nu de existența sau caracterul definitiv al condamnărilor.

Răspunderea pentru întregul conținut și toate analizele, ideile și opiniile exprimate, în integralitatea lor, în articolele publicate pe platforma em360.ro revin în exclusivitate autorilor semnatari și nu implică platforma em360, ONG Big Dream Media, sau SC PhotoMedia Em360 Srl în niciun fel.
Share.
Comentariul tau