Finanțarea europeană pentru democrație rămâne o parte foarte mică din bugetul Uniunii Europene, deși organizațiile societății civile pierd alte surse de sprijin și se confruntă cu un mediu politic mai ostil, arată un raport publicat de European Policy Centre. Analiza estimează că fondurile relevante pentru democrație ar crește în următorul cadru financiar multianual de la aproximativ 0,25% la 0,33% din bugetul UE.
Pe scurt
-
EPC estimează că finanțarea UE pentru democrație ar crește de la aproximativ 0,25% la 0,33% din buget în următorul MFF.
-
CERV respinge deja până la 92% dintre aplicații din lipsă de fonduri.
-
Noul program AgoraEU ar reuni finanțări pentru societate civilă, media, cultură și combaterea dezinformării.
-
Raportul avertizează că lipsa unor alocări clare în interiorul programelor poate crea incertitudine pentru organizații.
-
EPC identifică trei probleme: accent prea mare pe amenințări externe și digitale, aplicare slabă și incertitudine privind finanțarea.
Raportul „Funding democracy in the next MFF”, semnat de Liza Saris, analizează modul în care bugetul UE susține democrația și societatea civilă în interiorul Uniunii. Documentul pleacă de la presiunea tot mai mare asupra organizațiilor civice: finanțările publice și private se reduc, unele guverne și actori politici contestă rolul ONG-urilor, iar bugetul UE devine una dintre puținele surse mari de sprijin disponibile.
Principala sursă europeană pentru organizațiile care lucrează pe drepturi, valori și participare democratică este programul Citizens, Equality, Rights and Values, CERV. Raportul arată că acest program era deja suprasolicitat înainte de reducerea altor surse de finanțare. Potrivit evaluării citate de EPC, până la 92% dintre cereri sunt respinse din lipsă de fonduri, inclusiv proiecte evaluate ca având calitate excelentă.
Presiunea vine într-un moment în care Comisia Europeană a lansat, în noiembrie 2025, Democracy Package, Democracy Shield și prima strategie europeană dedicată societății civile. Aceste inițiative promit protejarea democrației, combaterea ingerințelor externe și sprijinirea spațiului civic, dar finanțarea lor depinde de negocierile pentru următorul cadru financiar multianual, 2028-2034.
Raportul arată că propunerea Comisiei reorganizează arhitectura bugetului UE. Numărul marilor capitole ar scădea de la șapte la patru, iar mai multe programe ar fi comasate. Noul program AgoraEU ar integra finanțări care astăzi se află în CERV, Creative Europe și programele pentru media. Comisia îl prezintă ca principalul instrument pentru finanțarea pachetului european pentru democrație.
Bugetul total propus pentru următorul MFF este de aproape 2 trilioane de euro în prețuri curente. În această arhitectură, raportul estimează că finanțarea pentru democrație ar ajunge la aproximativ 5,8 miliarde de euro în aria analizată, față de aproximativ 2,6 miliarde de euro în actualul MFF. Ca pondere în buget, creșterea rămâne mică: de la circa 0,25% la 0,33%.
Figura 4 din raport arată unde se află finanțarea pentru democrație în actualul și viitorul MFF. În actualul cadru, principalele surse sunt CERV, Creative Europe, Digital Europe, Multimedia Actions, Horizon Europe și Erasmus+ Jean Monnet. În următorul cadru, o parte importantă ar fi mutată în AgoraEU, iar alte elemente ar rămâne în European Competitiveness Fund, Horizon și Erasmus+.
Raportul distinge între finanțare directă și finanțare indirectă. Finanțarea directă susține societatea civilă, media independentă, participarea democratică, drepturile fundamentale, integritatea informațională și statul de drept. Finanțarea indirectă include cercetare, educație civică și programe precum Horizon Europe sau Erasmus+, care pot contribui la democrație, dar nu finanțează direct activitatea civică.
O problemă centrală este lipsa unor alocări clare în interiorul noilor programe. CERV are în actualul MFF sub-alocări definite juridic, care stabilesc procente pentru organizațiile societății civile, participare democratică și alte obiective. În propunerea pentru AgoraEU, structura este mai flexibilă, dar mai puțin previzibilă. Pentru organizații, acest lucru poate însemna dificultăți în a vedea ce bani sunt disponibili, pentru ce activități și pentru ce tipuri de beneficiari.
Raportul avertizează și asupra concentrării pe amenințări externe și digitale. Democracy Shield pune accent pe dezinformare, interferențe străine și manipularea informațională. EPC arată că aceste amenințări sunt reale, dar atrage atenția că problemele interne ale democrației europene — presiuni politice asupra instituțiilor independente, restricții asupra adunărilor, obstacole administrative pentru organizații civice, polarizare și scăderea încrederii — nu primesc o arhitectură operațională la fel de puternică.
Al doilea gol identificat privește aplicarea. Strategia pentru societatea civilă include un sistem de avertizare timpurie, o platformă pentru societatea civilă și monitorizare mai bună. Raportul arată însă că instrumentul cu cele mai clare consecințe rămâne Raportul privind statul de drept, iar eficiența acestuia este limitată. EPC citează analiza Liberties potrivit căreia 93% dintre recomandările din raportul pe 2025 au fost repetate din anii anteriori, iar doar 6% au fost implementate complet.
Al treilea gol este incertitudinea finanțării. Creșterea propusă pentru AgoraEU depinde de negocierile dintre Parlamentul European și Consiliu. Parlamentul a cerut o creștere cu 10% a bugetului total, în timp ce unele state contributoare nete cer un buget mai mic. Raportul menționează că „negotiation box” prezentat de președinția cipriotă a Consiliului indica o reducere totală de 2% față de propunerea Comisiei și o reducere de 4% pentru AgoraEU.
Pentru EPC, mărimea totală a bugetului nu este singura problemă. La fel de important este modul în care banii sunt împărțiți: ce organizații pot aplica, dacă există granturi operaționale, dacă banii ajung la organizații locale mici și dacă rolul societății civile este recunoscut ca parte a funcționării democrației, nu doar ca furnizor de servicii.
Raportul cere menținerea și întărirea finanțării operaționale pentru organizațiile societății civile. Granturile operaționale permit organizațiilor să își păstreze echipele, independența și capacitatea de a lucra pe termen lung, nu doar proiect cu proiect. EPC recomandă și mecanisme de regranting, prin care organizațiile mai mari pot distribui sprijin către actori locali mai mici.
Raportul propune folosirea mai clară a unor programe mari precum Horizon, Erasmus+ și noile National and Regional Partnership Programmes. Fără alocări clare, sprijinul pentru democrație poate fi înghițit de obiective mai vizibile politic, precum competitivitate, securitate și apărare.
EPC susține și dezvoltarea unui ecosistem mai larg de finanțare, în afara bugetului UE. Statele membre, filantropia și fundațiile pot avea un rol mai mare prin facilitarea donațiilor transfrontaliere, stimulente fiscale, reducerea barierelor administrative și finanțare pe termen lung pentru organizațiile civice.
Concluzia raportului este că următorul deceniu de finanțare pentru democrație va depinde mai mult de arhitectura programelor decât de suma totală anunțată. Dacă banii sunt comasați în programe mari fără alocări clare, organizațiile civice pot pierde predictibilitate. Dacă finanțarea este stabilă, accesibilă și legată de rolul real al societății civile în democrație, bugetul UE poate susține nu doar apărarea democrației împotriva amenințărilor externe, ci și refacerea încrederii în interiorul statelor membre.