Femeile reprezintă doar 33% dintre antreprenorii din Uniunea Europeană, iar decalajul nu se limitează la momentul în care cineva decide să pornească o afacere. Un raport realizat pentru Comisia Europeană arată că diferențele dintre femei și bărbați apar la fiecare etapă, de la încrederea că pot începe o firmă și accesul la finanțare până la capacitatea de a angaja oameni, de a inova, de a exporta și de a menține afacerea profitabilă.
Pe scurt
-
Femeile reprezintă 33% dintre antreprenorii din Uniunea Europeană, iar bărbații 67%.
-
Raportul estimează că ar putea exista încă 5,5 milioane de femei care să pornească și să conducă afaceri în UE dacă oportunitățile de intrare în antreprenoriat ar fi egale.
-
Femeile sunt majoritare ca antreprenoare doar în câteva sectoare, precum servicii personale, sănătate, asistență socială și educație, dar rămân slab reprezentate în construcții, transport, industrie, energie, informații și comunicații.
-
74% dintre femeile antreprenoare din UE lucrează fără angajați, față de 66% dintre bărbați, iar 24% lucrează part-time, față de 11% dintre bărbați.
-
Raportul recomandă acces mai echitabil la finanțare, servicii de îngrijire mai bune, competențe antreprenoriale, mai multe modele feminine și date mai bune despre femeile antreprenoare.
Raportul „Women Entrepreneurs in Europe: Data, Barriers, and Recommendations for Support” a fost publicat în cadrul proiectului „Support to Women Entrepreneurs”, gestionat de European Innovation Council and SMEs Executive Agency. Documentul adună date despre antreprenoriatul feminin, sectoarele în care femeile pornesc afaceri, barierele pe care le întâmpină și măsurile care pot ajuta firmele conduse de femei să crească.
Datele arată o pierdere economică importantă pentru Europa. În 2023, 7% dintre femeile cu vârste între 18 și 64 de ani din țările UE participante la Global Entrepreneurship Monitor erau implicate în pornirea sau conducerea unei afaceri tinere, față de 10% dintre bărbați. În cifre absolute, raportul estimează aproximativ 9 milioane de femei antreprenoare aflate în faze timpurii, dar și un deficit de 4 milioane de femei față de nivelul bărbaților.
Raportul EISMEA folosește și conceptul de „antreprenori lipsă”, calculat pe baza lucrărilor OECD și ale Comisiei Europene. Dacă femeile ar avea aceleași șanse de a transforma ideile în afaceri și ar participa la antreprenoriatul timpuriu în același ritm ca bărbații de 30, 49 de ani, Uniunea Europeană ar putea avea încă 5,5 milioane de femei care să pornească și să gestioneze afaceri.
Diferența începe înainte de firmă. Doar 40% dintre femeile analizate consideră că este ușor să pornești o afacere în țara lor, față de 46% dintre bărbați. 42% dintre femei cred că au competențele, cunoștințele și experiența necesare pentru a începe o afacere, față de 55% dintre bărbați. Frica de eșec este menționată de 53% dintre femei, comparativ cu 45% dintre bărbați.
Raportul nu prezintă această diferență ca pe o problemă individuală de ambiție, ci ca pe rezultatul unor bariere care se acumulează. Accesul mai greu la finanțare, rețelele profesionale mai slabe, stereotipurile despre leadership, lipsa modelelor feminine, responsabilitățile de îngrijire și sistemele fiscale sau sociale care penalizează al doilea venit din gospodărie pot face antreprenoriatul mai riscant și mai costisitor pentru femei.
Femeile care devin antreprenoare sunt concentrate în sectoare tradițional asociate cu munca feminină. În Uniunea Europeană, ele reprezintă 69% dintre antreprenorii din alte activități de servicii, precum serviciile personale, 65% în sănătate și asistență socială și 57% în educație. În restul sectoarelor, bărbații sunt majoritari, iar diferențele cele mai mari apar în construcții, unde femeile reprezintă 4% dintre antreprenori, în minerit și cariere, 8%, și în transport, 10%.
Această distribuție contează pentru creșterea economică. Sectoarele în care femeile sunt mai prezente sunt adesea orientate spre servicii locale și afaceri mai mici, ceea ce limitează uneori posibilitatea de a angaja rapid, de a atrage capital de risc sau de a se extinde pe piețe internaționale. Raportul arată că femeile antreprenoare au ambiții de creștere mai reduse, 9% dintre ele așteptându-se să angajeze cel puțin 20 de persoane în următorii cinci ani, față de 11% dintre bărbați.
Diferențele apar și în inovare și internaționalizare. 41% dintre femeile implicate în antreprenoriat timpuriu aduc pe piață o inovație, comparativ cu 44% dintre bărbați. 29% au clienți în afara propriei țări, față de 32% dintre bărbați. Raportul leagă aceste diferențe de sectoarele în care activează femeile, de dimensiunea mai mică a firmelor și de accesul mai dificil la capital, rețele și expertiză pentru extindere.
Firmele conduse de femei rămân mai des afaceri fără angajați. În 2023, 74% dintre femeile antreprenoare din UE lucrau ca antreprenoare solo, față de 66% dintre bărbați. În același timp, 24% dintre femeile antreprenoare lucrau part-time, față de 11% dintre bărbați. Raportul leagă această diferență de responsabilitățile de îngrijire și de faptul că femeile suportă mai des costurile de timp ale îngrijirii copiilor, ale îngrijirii persoanelor vârstnice și ale muncii domestice neplătite.
Nivelul de educație nu explică decalajul în defavoarea femeilor. Dimpotrivă, femeile antreprenoare din UE au un nivel formal de educație mai ridicat decât bărbații antreprenori. 48% dintre femeile antreprenoare au studii terțiare, față de 34% dintre bărbați. Raportul arată că femeile pot folosi educația ca formă de pregătire și reducere a riscului, într-un mediu în care încrederea, accesul la finanțare și validarea externă sunt mai greu de obținut.
Veniturile medii nete anuale ale femeilor și bărbaților antreprenori sunt apropiate, 21.017 euro pentru femei și 21.102 euro pentru bărbați în 2023. Raportul cere însă prudență în interpretare, deoarece veniturile lucrătorilor independenți pot fi subraportate, iar femeile lucrează mai des part-time. Egalitatea aparentă a venitului mediu nu anulează diferențele de acces la creștere, finanțare, angajați și piețe.
Închiderea afacerilor arată o altă problemă. În rândul femeilor care au ieșit dintr-o afacere, 26% invocă lipsa profitabilității, față de 19% dintre bărbați. Motivele familiale sau personale sunt menționate de 17% dintre femei și 13% dintre bărbați. Raportul arată că aceste decizii sunt rareori rezultatul unui singur factor și reflectă adesea interacțiunea dintre capital insuficient, timp limitat, presiuni familiale, acces redus la piețe și dificultăți de creștere.
Accesul la finanțare este una dintre cele mai importante bariere. Raportul arată că femeile întâmpină dificultăți atât în finanțarea prin împrumuturi, cât și în atragerea de capital de risc. Firmele conduse de femei sunt adesea mai mici, au mai puține garanții, sunt active în sectoare percepute ca mai puțin scalabile și se confruntă cu decidenți financiari majoritar bărbați, ceea ce poate întări biasurile și efectele de rețea.
Sistemele de îngrijire și concediile parentale contează direct pentru antreprenoriat. Atunci când grădinițele, serviciile de îngrijire sau concediile pentru lucrătoare independente sunt insuficiente, femeile antreprenoare suportă costuri suplimentare de timp, energie și bani. Raportul indică Luxemburgul ca exemplu de infrastructură de îngrijire care reduce presiunea asupra femeilor, prin servicii extinse, vouchere publice și acces la concedii pentru persoanele independente.
Raportul include exemple de politici publice care pot reduce barierele. În Țările de Jos, înregistrarea afacerii prin camera de comerț și transmiterea automată a datelor către administrația fiscală reduc birocrația și timpul necesar pentru pornirea unei firme. În Lituania, impozitarea individuală ajută la evitarea penalizării celui de-al doilea venit din gospodărie, iar cotele reduse pentru firme mici pot sprijini microîntreprinderile și afacerile aflate la început.
Recomandările raportului vizează cinci direcții. Prima este accesul echitabil la finanțare pentru femeile antreprenoare. A doua privește condițiile instituționale și structurale, inclusiv îngrijirea copiilor, îngrijirea persoanelor vârstnice, concediile parentale și reducerea barierelor administrative. A treia cere dezvoltarea competențelor antreprenoriale și a încrederii în sine.
A patra recomandare cere combaterea stereotipurilor, creșterea vizibilității femeilor antreprenoare și dezvoltarea rețelelor profesionale. A cincea cere date mai bune, comparabile și folosite în politici publice. Raportul arată că, fără date clare despre firmele conduse de femei, guvernele și instituțiile europene riscă să construiască programe de sprijin care nu ajung la barierele reale.
Raportul este legat și de campania EISMEA de prezentare a modelelor feminine în ESTEAM, adică antreprenoriat, știință, tehnologie, inginerie, arte și matematică. Proiectul urmărește să arate povești de femei care construiesc afaceri în domenii inovatoare, inclusiv deep tech, med-tech, climă, economie circulară și tehnologii pentru sustenabilitate. Lipsa modelelor este tratată ca o barieră economică, nu doar ca o problemă de reprezentare.
Contextul este important pentru politica industrială europeană. Raportul anual privind IMM-urile europene arată că Uniunea Europeană avea în 2025 aproximativ 34 de milioane de IMM-uri, reprezentând 99,8% din totalul firmelor, 63,7% din ocuparea forței de muncă și 51,7% din valoarea adăugată a economiei de business. Creșterea numărului de femei care pornesc și dezvoltă firme poate influența direct competitivitatea, inovarea și capacitatea Europei de a crea locuri de muncă.