Europenii văd învățământul profesional ca drum spre joburi, dar trei din patru spun că liceul teoretic are imagine mai bună

Educația și formarea profesională sunt văzute în Uniunea Europeană ca o rută directă spre locuri de muncă, venituri și competențe tehnice, dar continuă să fie percepute ca mai puțin prestigioase decât învățământul general. Un Eurobarometru special publicat de Comisia Europeană arată o ruptură puternică între utilitatea recunoscută a rutei profesionale și imaginea ei publică.

Sondajul Special Eurobarometer 569 a fost realizat în noiembrie 2025, la cererea Direcției Generale Ocupare, Afaceri Sociale și Incluziune a Comisiei Europene. Au fost intervievați 26.453 de respondenți din toate statele membre. Dacă nu este precizat altfel, raportul se referă la educația și formarea profesională inițială la nivel secundar superior, adică ruta profesională urmată de elevi înainte de intrarea pe piața muncii sau înaintea unei eventuale continuări a studiilor.

Imaginea generală este favorabilă, dar nu suficientă pentru a transforma educația profesională într-o alegere de prestigiu. Două treimi dintre europeni, 67%, spun că educația profesională este privită pozitiv în țara lor, iar 73% cred că oferă învățare de calitate. În toate statele membre, cel puțin jumătate dintre respondenți spun că această rută oferă învățare de calitate.

Percepția este însă foarte diferită între țări. Germania are cel mai ridicat nivel de imagine pozitivă, cu 82%, urmată de Austria și Polonia, fiecare cu 81%. La capătul opus se află Belgia și Țările de Jos, fiecare cu 44%, Franța cu 50% și Suedia cu 56%. România este la 60%, sub media UE de 67%, iar 35% dintre respondenții din România spun că educația profesională este privită negativ.

Partea cea mai puternică a educației profesionale rămâne legătura cu munca. 85% dintre europeni spun că elevii din programele profesionale învață competențe tehnice specializate, direct relevante pentru ocupații concrete. Cele mai ridicate niveluri de acord sunt în Austria, 94%, Suedia, 92%, Malta și Estonia, ambele cu 91%, și Germania și Spania, ambele cu 90%. România este pe ultimul loc la acest indicator, cu 71%, dar chiar și aici peste șapte din zece respondenți recunosc utilitatea tehnică a rutei profesionale.

Aceeași percepție apare în legătură cu piața muncii. 82% dintre europeni cred că educația profesională duce la locuri de muncă aflate la mare căutare. În Danemarca, nivelul ajunge la 93%, în Suedia la 91%, iar în Irlanda la 90%. Cele mai scăzute niveluri sunt în Estonia, 66%, România, 67%, și Bulgaria, 70%. În 19 state membre, cel puțin opt din zece respondenți cred că această rută duce la joburi cerute pe piață.

Percepția privind salariile este mai prudentă. 66% dintre europeni spun că diplomele profesionale duc la joburi bine plătite, față de 55% în Eurobarometrul din 2011 și 60% în sondajul Cedefop din 2016. Cele mai optimiste țări sunt Irlanda, 85%, Danemarca, 83%, și Malta, 80%. Cele mai scăzute niveluri sunt în Franța, 48%, și în Luxemburg și Finlanda, ambele cu 49%. România este la 58%, sub media UE.

Raportul arată și legătura dintre educația profesională și antreprenoriat. Mai mult de jumătate dintre persoanele independente sau antreprenori, 52%, au o calificare profesională. În același timp, 21% dintre europeni indică dorința de a deveni antreprenor sau lucrător independent printre factorii care îi determină pe tineri să aleagă educația profesională.

Motivul dominant pentru alegerea rutei profesionale este mai imediat: 53% dintre europeni cred că tinerii aleg educația profesională pentru a avea un job și pentru a câștiga bani cât mai repede. Acesta este principalul factor în 24 de state membre. Familia contează mai mult decât școala: 35% menționează sfatul părinților sau al altor membri ai familiei, în timp ce 28% menționează sfatul profesorilor sau consilierilor școlari. Prestigiul rutei profesionale este invocat de numai 16%, iar rețelele sociale de 14%.

România are un profil ușor diferit la această întrebare. În România, doar 39% indică nevoia de a avea un job și venit rapid ca factor principal, față de 53% media UE. Sfatul familiei este menționat de 31%, iar sfatul profesorilor sau consilierilor de 23%. Prestigiul rutei profesionale este menționat de 17%, aproape de media UE, iar influența rețelelor sociale de 16%.

Educația profesională este și ruta pe care europenii ar recomanda-o cel mai des unui tânăr aflat la alegerea traseului secundar superior. 50% ar recomanda învățământul profesional, 39% învățământul general, 8% spun spontan că depinde, iar 3% nu știu. Diferențele între state sunt mari: Slovenia ajunge la 70% recomandări pentru ruta profesională, Ungaria la 69%, Bulgaria la 68%, Polonia la 67%, Slovacia la 66%. În România, 47% ar recomanda ruta profesională, iar 44% ruta generală.

La nivelul continuării studiilor, percepția este mai bună decât imaginea tradițională a educației profesionale. 67% dintre europeni cred că persoanele care finalizează programe profesionale se pot înscrie la universitate, iar 64% spun că elevii din această rută au oportunități de a studia în străinătate. În România, 56% cred că educația profesională permite înscrierea la universitate, iar 54% cred că oferă oportunități de studiu în străinătate.

Cea mai mare problemă rămâne imaginea. 75% dintre respondenți cred că învățământul general de nivel secundar superior are o imagine mai bună decât educația profesională în țara lor. Această percepție apare chiar dacă oamenii recunosc utilitatea educației profesionale pentru locuri de muncă, competențe tehnice și venituri. Raportul arată că prestigiul social continuă să influențeze alegerea educațională, chiar când piața muncii cere competențe profesionale.

Un indicator și mai sensibil privește elevii cu rezultate foarte bune. 82% dintre europeni cred că elevii cu performanțe academice ridicate sunt orientați departe de rutele profesionale. Această percepție susține ideea că educația profesională este încă tratată în multe societăți ca o opțiune pentru cei care nu merg pe traseul academic, nu ca o rută de excelență tehnică.

Raportul indică și probleme de conținut. Jumătate dintre europeni spun că programele profesionale nu oferă suficiente competențe transversale, cum ar fi comunicarea sau gândirea critică. Nivelul este cel mai ridicat în Polonia, 66%, Croația, 65%, și Slovenia, 64%. Cele mai scăzute niveluri sunt în Spania, 36%, Danemarca, 39%, Estonia, 40%, și Irlanda și Suedia, ambele cu 44%.

Tot jumătate dintre europeni spun că programele profesionale eșuează adesea în predarea competențelor de bază, precum alfabetizarea sau alfabetizarea digitală. Această observație este importantă deoarece joburile tehnice nu cer doar deprinderi practice, ci și citire, calcul, competențe digitale, comunicare și adaptare la tehnologii noi.

Comisia leagă această problemă de evoluția pieței muncii. Raportul privind implementarea recomandării UE pentru educație profesională arată că nouă dintre cele zece ocupații principale cu deficit de lucrători în UE cer calificări profesionale. Lista include sudori, asistente medicale, bucătari, electricieni în construcții, instalatori, șoferi de camion, lucrători în prelucrarea metalului, operatori de mașini-unelte și lucrători în prepararea alimentelor.

Același raport arată că educația profesională devine mai importantă în construcții, transporturi, sănătate, industrie, tehnologii curate și apărare, sectoare afectate de lipsa forței de muncă. Ocupațiile bazate pe prezență fizică, expertiză manuală și competențe tehnice aplicate, precum tehnicienii, mecanicii, meseriile din construcții și lucrătorii din transport, continuă să crească în anunțurile de angajare chiar în contextul extinderii inteligenței artificiale.

Ținta europeană privind învățarea la locul de muncă a fost depășită la nivelul UE. În 2025, 66% dintre absolvenții recenți ai educației profesionale, cu vârste între 20 și 34 de ani, au beneficiat de expunere la învățare bazată pe muncă, peste ținta de 60%. Diferențele între țări sunt însă foarte mari: Țările de Jos sunt la 95,4%, Franța la 93,2%, Germania la 93,0%, în timp ce România este la 9,1%, Cehia la 15,2% și Italia la 22,0%.

Rata de ocupare a absolvenților recenți de educație profesională a ajuns la 80,2% în 2025, aproape de ținta europeană de 82%. Indicatorul a crescut de la 76,0% în 2021 la 80,9% în 2023, apoi a scăzut ușor și s-a stabilizat. Comisia spune că această evoluție reflectă atât cererea pentru profiluri profesionale, cât și dificultăți pentru tineri la intrarea pe piața muncii într-un context de încetinire a creșterii ocupării.

Mobilitatea rămâne punctul slab. Rata mobilității pentru absolvenții de nivel mediu din educația profesională era de 5,3% în 2023, cu 140.000 de mobilități finalizate, față de 5,0% și 134.000 în anul anterior. Nivelul este încă departe de ținta de 12% pentru 2030 stabilită prin recomandarea „Europe on the Move”. Comisia menționează constrângeri bugetare, bariere psihologice, vârsta tânără a elevilor și obstacole administrative naționale.

Finanțarea europeană este semnificativă, dar nu rezolvă singură problema. În perioada 2021-2027, Erasmus+ alocă un buget indicativ de 400 de milioane de euro pentru crearea și dezvoltarea Centrelor de Excelență Profesională. Pe lângă Erasmus+, Comisia estimează că 62,2 miliarde de euro, împreună cu cofinanțarea națională, sunt programate prin fonduri europene pentru educație, formare și politici de competențe, inclusiv educație profesională. Această sumă include 40,4 miliarde de euro contribuție UE din Fondul Social European Plus și 8,6 miliarde de euro contribuții UE din FEDR, inclusiv Interreg.

Raportul Comisiei avertizează că multe inițiative de modernizare depind puternic de fonduri europene și nu au întotdeauna finanțare pe termen lung după încheierea proiectelor. Alte bariere țin de guvernanță: responsabilitățile pentru educație profesională, recalificare și perfecționare sunt împărțite între ministere ale educației, muncii, economiei sau industriei, iar lipsa coordonării poate întârzia reformele.

Profesorii și formatorii sunt un alt punct critic. Deși 79% dintre europeni cred că profesorii și formatorii din educația profesională sunt competenți, Comisia avertizează asupra constrângerilor de capacitate, salariilor mai mici, percepției sociale scăzute a profesiei și îmbătrânirii corpului didactic. Potrivit datelor Cedefop citate de Comisie, doar unul din doi profesori de educație profesională spune că școala îl sprijină să participe la dezvoltare profesională continuă.

Stereotipurile de gen limitează în continuare alegerile. 71% dintre europeni cred că femeile interesate de subiecte tehnice sunt adesea încurajate să aleagă educația generală, iar 69% spun că femeile interesate de domenii STEM în educația profesională primesc mai puțină încurajare decât bărbații. 55% spun că domeniile profesionale STEM sunt mai potrivite pentru bărbați, cu diferențe enorme între state: 86% în Ungaria și Slovacia, dar numai 15% în Suedia.

Stereotipurile îi afectează și pe bărbați. 57% dintre europeni spun că bărbații din domenii profesionale legate de îngrijire sau servicii se confruntă adesea cu stigmat social sau judecată. 70% spun că băieții care nu au rezultate academice foarte bune sunt presați mai mult decât fetele să aleagă ruta profesională în locul învățământului general.

Raportul arată și o diferență generațională. Tinerii între 15 și 24 de ani sunt mai critici cu privire la modul în care școlile tratează stereotipurile de gen: 62% spun că profesorii și consilierii nu abordează suficient aceste prejudecăți înainte ca elevii să aleagă între educația generală și cea profesională, față de 52% în rândul celor de peste 55 de ani. Tinerii au și o experiență mai scăzută cu educația profesională, 46%, față de 52-53% în rândul celor între 25 și 54 de ani.

În România, datele arată o combinație de utilitate recunoscută și încredere mai slabă în calitate. 54% dintre respondenți spun că au urmat sau urmează educație profesională inițială la nivel secundar superior, peste media UE de 48%. Totuși, numai 56% spun că ruta profesională oferă învățare de calitate, cel mai scăzut nivel din UE, iar 61% spun că oferă infrastructură modernă, tot cel mai scăzut nivel din sondaj. La competența profesorilor și formatorilor, România este la 64%, sub media UE de 79%.

Datele pun educația profesională într-o poziție paradoxală. Este considerată utilă pentru joburi, salarii și competențe tehnice, dar imaginea ei socială rămâne mai slabă decât a educației generale. În același timp, deficitul de competențe din economie crește exact în domenii care depind de rute profesionale: construcții, sănătate, industrie, transport, energie curată și servicii tehnice.

Comisia va folosi aceste constatări în pregătirea viitoarei strategii europene pentru educație și formare profesională, anunțată în cadrul Uniunii competențelor. Noul cadru european post-2025 va include declarația de la Herning privind educația profesională atractivă și incluzivă pentru competitivitate și locuri de muncă de calitate, împreună cu recomandarea UE din 2020 privind educația profesională.