Flandra s-a angajat să revizuiască până la sfârșitul lui 2027 autorizațiile pentru cele 180 de evacuări industriale cu cel mai mare impact asupra apelor, în cadrul unei declarații convenite de regiunile belgiene cu Comisia Europeană. Documentul, semnat la 19 octombrie 2026 la Leuven, leagă reducerea poluării de investiții în canalizare, protejarea surselor de apă potabilă și refacerea râurilor pentru a limita efectele inundațiilor și secetei.
Pe scurt
-
Flandra s-a angajat să revizuiască până la sfârșitul lui 2027 autorizațiile pentru 180 de evacuări industriale cu impact mare asupra apelor.
-
Valonia va pune în aplicare până la sfârșitul lui 2033 o strategie pentru revizuirea obligatorie a autorizațiilor celor 150 de titulari cu evacuările cele mai poluante.
-
Regiunile vor întări măsurile împotriva poluării chimice și agricole. Sunt prevăzute restricții pentru pesticide și sprijin pentru schimbarea practicilor agricole.
-
Bruxellesul urmărește integrarea unor activități de canalizare ale Vivaqua și Hydria până în 2027. Modernizarea stației Sud este o prioritate separată, fără termen de finalizare precizat.
-
Investițiile vizează canalizarea și refacerea râurilor pentru a reduce poluarea și riscul de inundații. Efectele depind de punerea în aplicare a angajamentelor.
Pentru industrie, primul pas va fi reexaminarea condițiilor în care substanțele poluante ajung în râuri și în alte corpuri de apă. O autorizație stabilește ce poate evacua un operator și în ce condiții. Revizuirea ei permite autorităților să reevalueze aceste condiții în raport cu protecția mediului. În Flandra, autorizațiile rămase după primul grup de 180 urmează să fie analizate cât mai curând posibil, fără ca declarația să fixeze o dată pentru încheierea întregului proces.
Valonia are un angajament diferit. Până la sfârșitul lui 2033, regiunea și-a asumat să pună în aplicare o strategie de revizuire obligatorie a autorizațiilor pentru cei 150 de titulari cu evacuările cele mai poluante. Termenul privește strategia, astfel că nu poate fi citit drept o garanție că toate cele 150 de revizuiri vor fi încheiate până atunci. Cele două calendare regionale arată etape diferite ale intervenției publice.
Aceste măsuri răspund unor dificultăți de aplicare a legislației europene identificate în evaluarea planurilor de gestionare a bazinelor hidrografice și în discuțiile tehnice cu Comisia. Belgia este al doilea stat care încheie acest dialog structurat, după Germania. Declarația de la Leuven a fost semnată de comisara Jessika Roswall și de responsabilii regionali pentru politica apei, Jo Brouns pentru Flandra, Yves Coppieters pentru Valonia și Ans Persoons pentru Bruxelles-Capitală.
Una dintre problemele urmărite este poluarea chimică persistentă, inclusiv cea produsă de PFAS, o familie de substanțe folosite în numeroase produse și procese industriale. Persistența lor în mediu face dificilă remedierea contaminării după ce aceasta s-a produs. Flandra va continua dezvoltarea soluțiilor de depoluare, iar Comisia urmărește o inițiativă europeană cu parteneri publici și privați, condiționată de găsirea unor investitori dispuși să participe.
Reducerea poluării depinde însă și de ceea ce ajunge în apă de pe terenurile agricole. Nutrienții din îngrășăminte și pesticidele rămân presiuni importante asupra râurilor și apelor subterane. În Flandra, rezultatele monitorizării din 2025–2026 vor sta la baza unor măsuri suplimentare împotriva poluării cu nutrienți, care trebuie introduse cel târziu la începutul lui 2027. Regiunea pregătește și restricții privind pesticidele în zonele de captare a apei potabile, stabilite în funcție de riscuri.
În Valonia, aplicarea noului program privind nitrații include reguli pentru benzile de protecție de lângă cursurile de apă și depozitarea gunoiului de grajd. Declarația prevede un sprijin de opt milioane de euro pentru tranziția a 250 de fermieri și operaționalizarea unui registru al bunelor practici agricole până în 2027. Bruxellesul, unde provocările sunt predominant urbane, va întări informarea locuitorilor despre interdicțiile de utilizare a pesticidelor în zonele protejate pentru apa potabilă.
În capitală, reforma serviciilor publice de apă are propriul calendar. Regiunea urmărește integrarea până în 2027 a activităților de canalizare și de stocare temporară a apelor uzate desfășurate de Vivaqua și Hydria. Coordonarea acestora ar trebui să îmbunătățească administrarea serviciilor și să reducă costurile. Angajamentul privește aceste activități, fără să stabilească fuziunea juridică integrală a celor doi operatori.
Bruxellesul va acorda separat prioritate modernizării stației de epurare Sud pentru introducerea tratării cuaternare. Este o etapă avansată de epurare destinată eliminării unor micropoluanți, inclusiv reziduuri de medicamente, care pot rămâne după tratarea convențională. Pentru această lucrare, declarația nu precizează un buget individual sau o dată de finalizare.
Investițiile trebuie să susțină și extinderea rețelelor. Flandra și-a asumat majorarea cu 500 de milioane de euro a investițiilor în colectarea apelor uzate și reducerea deversărilor din canalizare până în 2030, prin Local Pact. Miza este inclusiv limitarea evacuărilor atunci când sistemele sunt suprasolicitate de ploile abundente.
Valonia își propune ca aglomerările rămase sub 2.000 de locuitori echivalenți să fie conectate la sisteme adecvate de epurare până la 31 decembrie 2035. Angajamentul regional trebuie deosebit de noua cerință generală a directivei europene, care vizează colectarea și epurarea secundară pentru aglomerările de la 1.000 până la mai puțin de 2.000 de locuitori echivalenți, cu derogările prevăzute de lege. Un locuitor echivalent măsoară încărcarea de poluare organică a apelor uzate, nu doar populația unei localități.
Pentru reducerea riscului de inundații, autoritățile vor să ofere râurilor mai mult spațiu și să refacă zone în care apa poate fi reținută natural. Valonia va utiliza un împrumut de 300 de milioane de euro de la Banca Europeană de Investiții pentru refacerea râurilor din bazinul Vesdre și din alte zone prioritare. Declarația plasează finalizarea lucrărilor principale în 2030. În Flandra, programul Blue Deal continuă, cu obiectivul formării a 25 de coaliții locale pentru gestionarea apei până la sfârșitul lui 2026.
Efortul financiar implică și felul în care sunt repartizate costurile poluării. Valonia a majorat deja taxa aplicabilă evacuărilor industriale realizate de la 1 ianuarie 2026, care vor fi declarate în 2027. Măsura precedă reuniunea de la Leuven. La Bruxelles, un studiu privind costurile de mediu și ale resursei de apă urmărește pregătirea unor tarife mai bine adaptate principiului „poluatorul plătește” în perioada 2030–2033; valoarea viitoarelor facturi nu este stabilită prin declarație.
În perioadele de secetă, cele trei regiuni vor trebui să îmbine nevoile gospodăriilor, agriculturii și industriei cu debitele necesare ecosistemelor. Ele s-au angajat să includă un cadru de prioritizare a utilizărilor în al patrulea ciclu al planurilor de gestionare a bazinelor hidrografice. La nivel european, strategia pentru reziliența apei urmărește o îmbunătățire orientativă a eficienței utilizării acesteia cu cel puțin 10% până în 2030.
Declarația fixează astfel repere pentru aplicarea normelor existente, fără să introducă prin semnare noi limite pentru fiecare operator. Pentru locuitori, rezultatul se va vedea în reducerea poluării și în funcționarea infrastructurii. Un prim termen concret de urmărit este sfârșitul lui 2027, când Flandra și-a asumat încheierea revizuirii autorizațiilor pentru cele 180 de evacuări industriale prioritare.
