Raportorii Parlamentului propun simplificarea verificărilor de mediu și publicarea plăților din bugetul UE

Raportorii Parlamentului European pentru viitorul cadru de monitorizare a bugetului UE propun reducerea documentelor necesare verificărilor de mediu și un portal care să publice informații atât despre angajamentele financiare, cât și despre plăți. Proiectul comun al lui Jean-Marc Germain și Niclas Herbst, datat 5 octombrie, a fost examinat la Strasbourg la 19 octombrie de comisiile pentru bugete și control bugetar, BUDG și CONT. Textul nu este încă o poziție adoptată a comisiilor sau a Parlamentului.

Propunerea privește cadrul financiar multianual 2028–2034 și urmărește reguli comune pentru urmărirea cheltuielilor și a rezultatelor programelor europene. Germain, eurodeputat francez din grupul S&D, reprezintă BUDG, iar Herbst, eurodeputat german din PPE, reprezintă CONT. Proiectul lor modifică propunerea prezentată de Comisia Europeană în iulie 2025; regulile finale trebuie negociate cu statele membre în Consiliul UE.

Una dintre schimbările importante privește principiul de „a nu prejudicia în mod semnificativ” mediul, cunoscut prin abrevierea engleză DNSH. Acesta există deja în normele financiare ale Uniunii. Miza proiectului este aplicarea sa comună în viitoarele programe, astfel încât beneficiarii să nu refacă inutil documentația pentru aceeași investiție.

Raportorii cer Comisiei să stabilească prin acte delegate o listă exhaustivă a activităților considerate prejudiciabile în mod semnificativ pentru mediu. Activitățile care nu figurează pe listă ar fi considerate automat conforme cu principiul DNSH. Pentru unele activități incluse pe listă ar putea fi stabilite criterii de exceptare, care să permită totuși constatarea conformității. Lista concretă nu este stabilită în proiectul de raport.

Documentele cerute ar trebui limitate la ceea ce este strict necesar. Autoritățile ar folosi informațiile, autorizațiile, certificările și evaluările existente, dacă acestea rămân relevante, iar pentru finanțări de volum redus ar exista documentație simplificată. Apelurile de proiecte nu ar putea adăuga cerințe DNSH peste cadrul comun. Proiectul păstrează însă obligația respectării legislației UE aplicabile: simplificarea nu înlocuiește autorizațiile de mediu și nu conferă automat dreptul la finanțare.

Există și o clauză de salvgardare. În situații excepționale și justificate, când apar îndoieli serioase privind un prejudiciu semnificativ pentru mediu, Comisia ar putea cere informații beneficiarului sau statului membru și ar putea realiza o evaluare DNSH mai detaliată. Este o posibilitate de intervenție suplimentară, nu o obligație de a controla individual fiecare proiect.

Pentru autoritățile și beneficiarii din România, efectul practic al unei asemenea reforme ar depinde de lista viitoare, de regulile programelor și de felul în care administrațiile folosesc documentele deja disponibile. Proiectul oferă o direcție pentru reducerea verificărilor repetitive, fără să schimbe acum condițiile apelurilor deschise sau obligațiile contractelor în derulare.

A doua componentă importantă este transparența. Portalul unic prevăzut pentru finanțările europene ar trebui să includă informații despre angajamente și plăți, defalcate pe programe, capitole ale planurilor naționale și forme de finanțare, precum granturi, împrumuturi sau garanții. Angajamentul financiar rezervă fonduri pentru o obligație, în timp ce plata reflectă transferul efectiv al banilor; diferența contează când este urmărită execuția bugetului.

Datele ar urma să fie deschise și prelucrabile automat, pentru a putea fi căutate, extrase, comparate și reutilizate. Proiectul cere actualizări cel puțin trimestriale, versiuni datate păstrate timp de zece ani și explicarea corecțiilor, cu păstrarea înregistrărilor inițiale. Aceste obligații ar face mai ușoară verificarea evoluției cheltuielilor de către presă, cercetători și societatea civilă.

Portalul nu ar garanta însă publicarea fiecărei tranzacții către fiecare beneficiar final. Se mențin limitele privind datele personale și informațiile protejate, iar pentru anumite operațiuni sub 500.000 de euro realizate prin instrumente financiare sau garanții sunt prevăzute date agregate. Nivelul de detaliu trebuie citit împreună cu aceste excepții.

Proiectul propune și cerințe pentru calitatea datelor: informații furnizate la timp, corecte și verificabile, trasee documentare de audit și declarații privind datele raportate. Comisia ar face verificări bazate pe risc înainte de includerea informațiilor în raportul anual. Datele a căror fiabilitate nu poate fi asigurată ar trebui excluse sau marcate corespunzător, iar îndoielile importante ar fi comunicate autorității care aprobă descărcarea de gestiune.

Aceste prevederi trebuie distinse de criticile formulate anterior de Curtea de Conturi Europeană. Avizul său din 12 februarie 2026 analizează propunerea inițială a Comisiei, nu proiectul raportorilor din octombrie. Curtea a avertizat că reducerea numărului de programe de la 52 la 16 și a indicatorilor de la peste 5.000 la aproximativ 900 nu garantează, singură, o mai bună evaluare a rezultatelor.

Auditorii au constatat că 134 dintre cele 543 de domenii de intervenție din propunerea Comisiei, aproximativ un sfert, nu aveau indicatori de rezultat. Procentul privește domeniile de intervenție, nu un sfert din buget sau din proiecte. Îndeplinirea unui jalon ori efectuarea unei plăți nu demonstrează automat impactul economic, social sau de mediu al cheltuielii. Nici un sistem centralizat de raportare mai simplu nu reduce automat sarcina beneficiarilor.

Cadrul propus păstrează o țintă de cel puțin 35% din cheltuieli pentru climă și mediu, inclusiv biodiversitate, cu apărarea și securitatea excluse din baza de calcul. Această țintă combinată nu este direct comparabilă cu obiectivul actual de 30% pentru climă. Aplicarea DNSH în domeniul apărării este tratată separat: proiectul leagă neaplicarea sa pentru activitățile relevante de perioada necesară gestionării situațiilor de criză geopolitică.

Următorul pas este depunerea amendamentelor, cu termen la 26 octombrie, ora 14:00, potrivit agendei oficiale. Observatorul legislativ al Parlamentului indică 14 decembrie ca dată orientativă pentru plen. Adoptarea în comisii, poziția Parlamentului și acordul final cu Consiliul rămân etape viitoare; beneficiarii nu au, prin acest proiect, reguli noi deja în vigoare.