Gospodăriile produc peste jumătate din deșeurile alimentare ale UE, cu 69 kg pe persoană

Uniunea Europeană a generat aproximativ 57,9 milioane de tone de deșeuri alimentare în 2024, echivalentul a 129 kg pentru fiecare locuitor, potrivit celor mai recente date Eurostat. Gospodăriile au produs mai mult de jumătate din această cantitate, cu 69 kg pe persoană, într-un moment în care statele UE au pentru prima dată obiective juridic obligatorii de reducere a deșeurilor alimentare până la sfârșitul deceniului.

Gospodăriile rămân principala sursă de deșeuri alimentare din Uniunea Europeană. Din cele 129 kg generate în medie de fiecare locuitor, 69 kg provin din gospodării. Restaurantele și celelalte servicii alimentare generează alte 15 kg pe persoană, ceea ce înseamnă că o parte importantă a problemei apare în etapa finală a lanțului alimentar, după ce produsele au ajuns la comercianți sau consumatori.

Restul deșeurilor este generat înainte de consum. Fabricarea produselor alimentare și a băuturilor reprezintă 19% din total, echivalentul a aproximativ 25 kg pe locuitor. Producția primară și comerțul cu amănuntul sau alte forme de distribuție generează câte aproximativ 10 kg pe persoană și reprezintă fiecare aproximativ 8% din total.

Cantitatea totală a crescut ușor față de anul precedent. Eurostat estimează pentru 2023 un nivel revizuit de aproximativ 57,5 milioane de tone, ceea ce înseamnă că cele 57,9 milioane de tone din 2024 reprezintă o creștere de 0,7%. Comparațiile trebuie însă făcute cu prudență deoarece statele continuă să își îmbunătățească metodele de măsurare, iar în actualul ciclu de raportare au fost transmise 24 de revizuiri pentru datele din perioada 2020–2023.

Noțiunea statistică de deșeu alimentar este mai largă decât imaginea alimentelor comestibile aruncate la gunoi. Eurostat include atât părțile destinate consumului, cât și componentele necomestibile, de exemplu anumite coji, oase sau alte părți ale produselor alimentare, dacă acestea au intrat în lanțul alimentar și ulterior au fost eliminate pentru a fi tratate drept deșeuri.

Datele nu includ în schimb pierderile care apar înainte ca un produs să intre în lanțul alimentar. Recoltele care rămân pe câmp și nu sunt culese sau produsele care nu sunt autorizate pentru comercializare din motive de siguranță nu sunt incluse în acest indicator. Distincția este importantă pentru comparațiile cu alte statistici internaționale privind pierderile și risipa de alimente.

Măsurarea este făcută separat pentru cinci etape. Acestea sunt producția primară, procesarea și fabricarea alimentelor, comerțul și distribuția, restaurantele și serviciile alimentare și gospodăriile. Statele pot folosi metode diferite permise de cadrul comun european, precum măsurarea directă, analiza compoziției deșeurilor, bilanțurile de masă, anchetele, scanarea sau jurnalele ținute de gospodării.

Datele naționale nu sunt încă complete pentru anul de referință 2024. Bulgaria, Germania și România nu au transmis valori pentru acest an până la realizarea actualei publicații. Pentru calcularea totalului UE, Eurostat a înlocuit valorile lipsă cu cele mai apropiate date disponibile din anii anteriori.

În cazul României, tabelul Eurostat utilizează datele pentru 2023. Acestea indică aproximativ 3,58 milioane de tone de deșeuri alimentare în total, dintre care aproximativ 1,96 milioane de tone proveneau din gospodării. Producția primară reprezenta aproximativ 613.000 de tone, industria alimentară aproximativ 423.000 de tone, restaurantele și serviciile alimentare aproximativ 564.000 de tone, iar comerțul și distribuția aproximativ 27.000 de tone.

Aceste cifre nu trebuie prezentate drept date românești pentru 2024. Eurostat le include în actualul tabel tocmai pentru a arăta care este valoarea folosită în lipsa raportării pentru anul de referință, iar agregatul european este estimat prin aceeași metodă pentru statele fără date noi.

Măsurarea deșeurilor alimentare capătă o importanță suplimentară după revizuirea Directivei-cadru privind deșeurile în 2025. Pentru prima dată, statele membre au primit obiective obligatorii de reducere care trebuie atinse până la 31 decembrie 2030.

În procesarea și fabricarea alimentelor, cantitatea de deșeuri trebuie redusă cu 10% față de media anuală înregistrată între 2021 și 2023. Pentru comerț și alte forme de distribuție, restaurante și servicii alimentare și gospodării, obiectivul comun este o reducere cu 30% a cantității generate pe locuitor față de aceeași medie 2021–2023.

Cele două obiective sunt construite diferit. Ținta de 10% privește cantitatea totală din procesare și fabricație, în timp ce reducerea de 30% este calculată pe locuitor și combină trei sectoare aflate mai aproape de consumator. Producția primară nu are deocamdată un obiectiv cantitativ obligatoriu echivalent.

Comisia Europeană trebuie să reexamineze până la sfârșitul lui 2027 obiectivele pentru 2030, inclusiv posibilitatea introducerii unor ținte pentru alte etape ale lanțului alimentar și a unor obiective suplimentare pentru perioada de după 2030. Statele membre trebuie între timp să transpună revizuirea directivei în legislația națională cel târziu la 17 iunie 2027.

Cadrul european permite și folosirea unui an anterior drept bază de referință în anumite condiții, dacă statul poate demonstra că datele au fost obținute printr-o metodologie comparabilă. Regula urmărește să permită folosirea unor serii naționale mai lungi fără să compromită comparabilitatea statistică.

Noile obligații fac ca diferența dintre cantitatea totală de deșeuri și partea efectiv evitabilă să devină importantă pentru politicile naționale. Datele Eurostat măsoară masa deșeurilor alimentare în mod armonizat, dar nu spun că toate componentele raportate ar fi putut fi consumate. Reducerea efectivă va depinde de intervenții diferite în gospodării, restaurante, comerț, producție și industrie.