Prețurile locuințelor au crescut din nou în Uniunea Europeană la începutul lui 2026, în timp ce vânzările de locuințe au urcat în cele mai multe state membre pentru care există date. Eurostat arată că, în primul trimestru din 2026, prețurile caselor și apartamentelor au fost cu 5,1% mai mari în UE și cu 4,7% mai mari în zona euro față de aceeași perioadă din 2025.
Pe scurt
-
Prețurile locuințelor au crescut cu 5,1% în UE și cu 4,7% în zona euro în T1 2026 față de T1 2025.
-
Chiriile au crescut cu 3,0% în UE în aceeași perioadă.
-
Față de trimestrul precedent, prețurile locuințelor au crescut cu 1,2%, iar chiriile cu 0,7%.
-
În 2025, vânzările de locuințe au crescut în 15 dintre cele 18 țări UE pentru care există date.
-
Cele mai mari creșteri ale vânzărilor în 2025 au fost în Slovenia, Lituania și Austria.
Datele Eurostat arată că piața imobiliară europeană a revenit pe creștere după corecția din 2023. Prețurile locuințelor au scăzut în mai multe trimestre după vârful din 2022, apoi au început să urce din nou în 2024. În primul trimestru din 2026, creșterea anuală a rămas puternică: 5,1% în UE și 4,7% în zona euro.
Față de trimestrul patru din 2025, prețurile locuințelor au crescut cu 1,2% în UE. Chiriile au crescut cu 0,7% față de trimestrul precedent și cu 3,0% față de primul trimestru din 2025. Evoluția confirmă diferența de ritm dintre cele două piețe: chiriile cresc mai constant, în timp ce prețurile locuințelor au avut oscilații mai mari în ultimii ani.
În primul trimestru din 2026, prețurile locuințelor au crescut anual în 25 de state membre pentru care există date și au scăzut într-un singur stat. Singura scădere anuală a fost în Finlanda, minus 2,0%. Cele mai mari creșteri au fost în Portugalia, plus 17,8%, Bulgaria, plus 14,8%, și Slovacia, plus 14,4%.
Comparativ cu trimestrul anterior, prețurile au scăzut în patru țări: Belgia și Finlanda, ambele minus 0,8%, Franța, minus 0,6%, și Ungaria, minus 0,5%. Cele mai mari creșteri trimestriale au fost în Bulgaria, plus 6,2%, Portugalia, plus 3,8%, și Slovacia, plus 3,6%.
Eurostat arată și că, în 2025, casele s-au tranzacționat mai mult în majoritatea țărilor pentru care există date. Vânzările de locuințe au crescut în 15 dintre cele 18 state membre acoperite de datele disponibile și au scăzut în trei. Scăderile au fost în Croația, minus 4,1%, Bulgaria, minus 2,5%, și Polonia, minus 1,1%.
Cele mai mari creșteri ale numărului de locuințe tranzacționate în 2025 au fost în Slovenia, plus 29,9%, Lituania, plus 22,8%, și Austria, plus 21,4%. Datele privind tranzacțiile sunt furnizate voluntar de statele membre și acoperă vânzările de locuințe noi și existente, apartamente și case, atunci când cumpărătorul este o gospodărie.
Creșterea vânzărilor vine după un 2024 amestecat. În acel an, comparativ cu 2023, numărul locuințelor tranzacționate scăzuse în șase țări și crescuse în 12. Cele mai mari scăderi din 2024 au fost în Slovenia, Croația și Franța, iar cele mai mari creșteri în Luxemburg, Ungaria și Țările de Jos.
Pe termen lung, diferența dintre prețurile locuințelor și chirii este mult mai mare. Eurostat arată că, între 2010 și 2024, prețurile locuințelor au crescut în UE cu 53%, în timp ce chiriile au crescut cu 25%. În aceeași perioadă, inflația totală a fost de 39%.
Locuințele s-au scumpit între 2010 și 2024 în toate statele membre cu excepția Italiei și Ciprului. Cele mai mari creșteri au fost în Ungaria, plus 231%, Estonia, plus 228%, și Lituania, plus 179%. Chiriile au crescut în toate statele membre cu excepția Greciei, unde au scăzut cu 16%.
Costul locuirii rămâne foarte diferit între state. În 2024, gospodăriile din UE au cheltuit în medie 19% din venitul disponibil pentru locuință. În Grecia, ponderea a fost de 36%, cea mai ridicată din UE, urmată de Danemarca, 26%, și Suedia și Germania, ambele 25%. Cipru a avut cea mai mică pondere, 11%.
Pentru persoanele cu venituri sub 60% din mediana națională, locuința cântărește mult mai greu în buget. În medie, la nivelul UE, această categorie a cheltuit 37% din venitul disponibil pentru locuință, comparativ cu 16% pentru cei peste pragul de 60% din mediana națională.
Aproape 10% din populația urbană a UE locuia în 2024 în gospodării unde costurile de locuire depășeau 40% din venitul disponibil. În zonele rurale, rata era de 6%. Cele mai mari rate ale suprasolicitării costurilor de locuire în orașe au fost în Grecia, 29%, și Danemarca, 23%.
Eurostat arată că 9% dintre persoanele din UE trăiau în gospodării cu restanțe la ipotecă, chirie sau utilități în 2024. Grecia avea cea mai mare pondere, 43%, urmată de Bulgaria, 19%, și România, 15%. Cele mai mici ponderi au fost în Cehia, 3%, și în Țările de Jos și Polonia, ambele 4%.
Situația locuirii nu se reduce la prețuri. În 2024, 68% dintre persoanele care trăiau în gospodării din UE locuiau într-o casă deținută de gospodărie, iar 32% în locuințe închiriate. România avea cea mai mare rată a proprietății, 94%, urmată de Slovacia, 93%, Ungaria, 92%, și Croația, 91%. Germania era singura țară UE unde chiriașii erau majoritari, 53%.
Calitatea locuirii rămâne inegală. În 2024, 17% din populația UE trăia în locuințe supraaglomerate, în scădere față de 19% în 2010. Cele mai mari rate au fost în România, 41%, Letonia, 39%, și Bulgaria, 34%. La polul opus, Cipru avea 2%, Malta 4%, iar Țările de Jos 5%.
În același an, 9% din populația UE nu își putea încălzi adecvat locuința. Cele mai mari ponderi au fost în Bulgaria și Grecia, ambele 19%, urmate de Lituania și Spania, ambele 18%. Finlanda, Slovenia și Polonia au avut cele mai mici ponderi, sub 3%.
Datele Eurostat conturează o piață imobiliară în care prețurile cresc din nou, chiriile continuă să urce, iar tranzacțiile s-au redresat în mai multe țări. Pentru gospodării, presiunea rămâne legată nu doar de prețul de cumpărare, ci și de chirii, utilități, restanțe și ponderea locuinței în venitul disponibil.
Indicatorii acoperă locuințe noi și existente, cumpărate de gospodării, iar statisticile privind tranzacțiile sunt transmise voluntar de statele membre.