Republica Moldova intenționează să folosească noua sa bursă pentru listarea parțială a unor întreprinderi de stat și să lege dezvoltarea pieței de capital de construirea treptată a unui sistem de pensii de tip Pilon II, bazat pe economisire în conturi individuale. Premierul Vasile Tofan a prezentat cele două direcții într-o discuție organizată de Bruegel, explicând că o piață de capital funcțională are nevoie simultan de companii suficient de mari pentru a atrage investitori și de surse stabile de capital pe termen lung. Guvernul nu a anunțat însă ce companii ar urma să fie listate, ce procente ar putea fi vândute sau când ar începe efectiv noul sistem de pensii.
Pe scurt
-
Vasile Tofan spune că Guvernul vrea să împingă unele întreprinderi de stat către listări parțiale, fie individual, fie printr-o structură care să grupeze mai multe companii.
-
Bursa Internațională a Moldovei a fost autorizată în august și a început etapa de atragere a brokerilor și emitenților, în cadrul strategiei de dezvoltare a pieței de capital.
-
Bursa de Valori București deține 26,67% din operatorul moldovenesc, iar Agenția Proprietății Publice 20%, ceea ce creează o legătură directă între noua infrastructură financiară a Moldovei și piața românească.
-
Guvernul vrea să pregătească și un Pilon II de pensii bazat pe economisire în conturi individuale, care ar putea crea în timp o bază de investitori instituționali locali.
-
Nici listările, nici Pilonul II nu sunt încă implementate. Nu există în acest moment o listă publică a companiilor vizate, procente de acțiuni, niveluri de contribuții sau un calendar final.
Discuția despre listarea companiilor de stat apare într-un moment în care Republica Moldova încearcă să construiască o piață de capital capabilă să finanțeze mai mult din economia locală. Tofan a descris problema prin două lipsuri care se condiționează reciproc. Pentru ca o bursă să funcționeze, trebuie să existe companii suficient de mari și atractive pentru investitori, dar și capital disponibil pe termen lung pentru cumpărarea de acțiuni și obligațiuni. În viziunea prezentată de premier, întreprinderile de stat ar putea contribui la prima parte a ecuației, iar sistemul de pensii private la cea de-a doua.
Tofan a spus că Guvernul vrea să împingă întreprinderile publice către listări parțiale și a indicat mai multe variante posibile, inclusiv listarea individuală a unor societăți sau utilizarea unei structuri de tip holding. Declarația nu identifică însă companiile care ar putea intra primele pe piață și nici nu stabilește cât din capitalul acestora ar urma să fie oferit investitorilor. Dosarul de documentare nu conține încă un program de listări al Agenției Proprietății Publice, ceea ce înseamnă că direcția anunțată trebuie prezentată ca intenție de politică economică, nu drept privatizare deja lansată.
Mesajul este în linie cu poziția prezentată anterior de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării. La Capital Market Forum 2026, ministrul Claudiu Năsui a susținut că societățile cu capital de stat trebuie să fie pregătite să acceseze piața de capital și, acolo unde este potrivit, să se listeze. Argumentul autorităților este că accesul la bursă poate furniza capital pentru dezvoltare, dar impune simultan o mai mare transparență, raportare publică și disciplină financiară.
Infrastructura pentru o asemenea strategie a început să fie construită. Comisia Națională a Pieței Financiare a autorizat în august Bursa Internațională a Moldovei ca operator de piață și i-a permis să administreze atât o piață reglementată, cât și un sistem multilateral de tranzacționare. Procesul de admitere a brokerilor și emitenților a intrat apoi într-o etapă operațională, astfel încât proiectul trece treptat de la înființarea instituției la construirea unei piețe pe care să poată apărea efectiv noi instrumente financiare.
Legătura cu România este una dintre caracteristicile structurale ale noului operator. Bursa de Valori București deține 26,67% din capitalul Bursei Internaționale a Moldovei, iar Agenția Proprietății Publice 20%. Participația BVB înseamnă că dezvoltarea bursei moldovenești este conectată direct la experiența unei piețe de capital din Uniunea Europeană, dar nu înseamnă automat că investitorii români sau fondurile de pensii din România au decis deja să cumpere instrumente moldovenești.
În intervenția de la Bruegel, Tofan a vorbit despre accesul potențial la capitalul investitorilor din România și a folosit experiența românească drept exemplu pentru dezvoltarea pieței moldovenești. Acest potențial depinde însă de eligibilitatea instrumentelor, de regulile aplicabile administratorilor și de deciziile comerciale ale fiecărui investitor. Legătura instituțională dintre cele două burse creează infrastructura și poate reduce barierele operaționale, dar nu poate fi prezentată ca o promisiune că banii fondurilor românești vor fi investiți automat în companii moldovenești.
Guvernul vede și dezvoltarea economisirii pentru pensie ca pe o parte a aceleiași construcții. Tofan a spus la Bruegel că autoritățile intenționează să folosească această evoluție pentru a construi treptat un Pilon II în Republica Moldova. Ideea fusese anunțată deja în programul prezentat de premier la instalarea Guvernului, când acesta a vorbit despre pregătirea unui al doilea pilon de pensii bazat pe economisire în conturi individuale.
Un asemenea sistem ar crea o componentă de economisire pe termen lung separată de mecanismul public prin care contribuțiile curente finanțează în principal pensiile plătite în prezent. Activele acumulate în conturile participanților sunt administrate și investite pe termen lung, iar fondurile de pensii pot deveni astfel investitori instituționali importanți. Pentru Republica Moldova, tocmai această bază de capital local lipsește în prezent din ecuația dezvoltării bursei.
Legătura dintre bursă și pensii trebuie însă tratată cu atenție. Un Pilon II nu este creat pentru a finanța companiile de stat și nici participanții nu ar trebui să fie transformați în cumpărători automați ai unor acțiuni selectate de guvern. Eventualele fonduri de pensii ar trebui să funcționeze în baza unor reguli de investiții, diversificare, administrare a riscului și protecție a participanților, iar deciziile privind plasamentele ar reveni administratorilor în limitele cadrului legal.
În materialele disponibile nu există încă arhitectura finală a viitorului sistem. Nu sunt stabilite public nivelul contribuției, categoriile de persoane care ar participa, caracterul obligatoriu sau voluntar, administratorii, comisioanele, garanțiile ori costul tranziției de la sistemul actual. Din acest motiv, declarația lui Tofan confirmă o direcție de reformă, dar nu înseamnă că Pilonul II a fost deja introdus.
Această delimitare este importantă și pentru partea referitoare la companiile de stat. O listare parțială nu presupune neapărat pierderea controlului public asupra unei societăți. Statul poate vinde numai o parte din capital și poate rămâne acționar majoritar, însă efectele depind de procentul oferit, drepturile acționarilor, guvernanța societății și modul în care sunt folosiți banii obținuți. Niciunul dintre aceste elemente nu a fost stabilit pentru companii concrete în declarația premierului.
Pentru autorități, avantajul unei listări nu se limitează la încasarea unor bani. Intrarea la bursă presupune publicarea regulată a informațiilor financiare, raportarea către investitori și o evaluare continuă a companiei de către piață. Aceste cerințe pot modifica modul în care sunt administrate întreprinderile de stat, dar ele nu garantează prin ele însele performanța financiară și nici nu înlocuiesc reforma guvernanței corporative.
Bursa Internațională a Moldovei are la rândul său nevoie de suficientă ofertă pentru a deveni relevantă. Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a prezentat pentru următorii ani obiective de creștere a capitalizării pieței, majorare a numărului de companii listate și dezvoltare a obligațiunilor corporative și municipale. Listarea unor companii publice ar putea contribui la aceste obiective, dar până la apariția unor prospecte, decizii oficiale și oferte publice nu există încă tranzacții concrete de atribuit strategiei anunțate de Tofan.
Cele trei componente ale proiectului sunt astfel legate, dar se află în stadii diferite. Bursa este deja autorizată și își construiește infrastructura și baza de participanți. Posibilele listări ale întreprinderilor de stat sunt la nivel de intenție și pregătire, fără companii și procente confirmate. Pilonul II este o reformă pe care Guvernul spune că o va pregăti și construi gradual, dar al cărei cadru juridic și financiar trebuie încă definit.
Pentru Republica Moldova, miza este transformarea unei piețe financiare mici într-un mecanism prin care companiile să poată atrage capital fără să depindă exclusiv de credite bancare, iar economiile pe termen lung să poată fi investite într-o gamă mai largă de active. Experiența României este folosită de Guvern drept reper atât pentru bursă, cât și pentru rolul fondurilor de pensii, dar rezultatul va depinde de regulile adoptate la Chișinău și de apariția efectivă a companiilor și investitorilor.
Declarația lui Tofan aduce, prin urmare, o legătură politică explicită între administrarea companiilor de stat, dezvoltarea pieței de capital și reforma pensiilor. Următorul pas decisiv nu mai este formularea obiectivului, ci transformarea lui în documente concrete: lista companiilor eligibile pentru listare, pachetele de acțiuni, regulile ofertelor și proiectul complet al Pilonului II. Până la apariția acestora, planul descrie direcția în care Guvernul vrea să construiască piața, nu un sistem deja pus în funcțiune.