Ombudsmanul European Teresa Anjinho a cerut Parlamentului European să urmărească formal modul în care Comisia pune în aplicare recomandările privind pregătirea legislației în regim de urgență și să solicite executivului european să raporteze după revizuirea regulilor sale de Better Regulation. Propunerea vine după investigații în care Ombudsmanul a identificat deficiențe procedurale în trei dosare legislative urgente și după ce a concluzionat că măsurile anunțate ulterior de Comisie rămân prea generale pentru a demonstra că problemele nu se vor repeta.
Pe scurt
-
Teresa Anjinho propune ca Parlamentul să ceară Comisiei un raport privind aplicarea recomandărilor Ombudsmanului după revizuirea regulilor Better Regulation.
-
Ombudsmanul a identificat deficiențe procedurale în pregătirea unor propuneri privind Omnibus I, Politica Agricolă Comună și combaterea facilitării migrației ilegale.
-
Printre probleme s-au numărat justificarea insuficientă a urgenței, lipsa sau întârzierea evaluărilor și consultărilor și documentarea incompletă a derogărilor de la procedurile obișnuite.
-
Comisia a promis o utilizare mai largă a evaluărilor de impact, inclusiv în situații urgente, dar Ombudsmanul consideră că angajamentele actuale nu sunt suficient de precise pentru a permite verificarea aplicării lor.
-
Ombudsmanul va continua să monitorizeze legislația urgentă și a deschis separat o investigație privind transparența așa-numitelor reality checks organizate de Comisie cu companii și alte părți interesate.
Anjinho a prezentat solicitarea în Comisia pentru afaceri juridice a Parlamentului European, JURI, unde a revenit asupra investigațiilor privind modul în care Comisia a pregătit mai multe propuneri legislative pe care le-a considerat urgente. Ea a subliniat că rolul Ombudsmanului nu este să evalueze oportunitatea politică a simplificării sau conținutul legislației, ci să verifice dacă procesul administrativ respectă cerințele de transparență, fundamentare și participare.
Investigațiile au vizat trei proceduri cu probleme similare. Prima a privit pachetul Omnibus I privind simplificarea normelor de sustenabilitate pentru companii. A doua a analizat modificări ale Politicii Agricole Comune, iar a treia pregătirea unor noi norme europene pentru combaterea facilitării migrației ilegale.
Ombudsmanul a concluzionat că deficiențele procedurale identificate, analizate împreună, constituie administrare defectuoasă. Printre probleme s-au numărat justificarea insuficientă a caracterului urgent al propunerilor și lipsa unei documentări complete privind motivele pentru care Comisia s-a abătut de la procedurile sale obișnuite de pregătire a legislației.
În cazul Politicii Agricole Comune, documentele cu dovezile care susțineau propunerea au fost publicate după adoptarea legislației. În cazul Omnibus I, consultarea internă dintre serviciile Comisiei a fost redusă la mai puțin de 24 de ore și s-a desfășurat într-un weekend.
Pentru Ombudsman, problema centrală este că declararea unei inițiative drept urgentă poate permite renunțarea la etape importante ale procesului normal, precum consultările publice sau evaluările de impact. Anjinho a insistat că urgența trebuie definită mai clar și că deciziile de a excepta o propunere de la cerințele obișnuite trebuie explicate și documentate.
O altă recomandare este introducerea unei proceduri prin care chiar și legislația pregătită rapid să respecte principiile transparenței, utilizării dovezilor și participării părților interesate. Ombudsmanul leagă această problemă și de controlul subsidiarității exercitat de parlamentele naționale, care au nevoie de suficiente informații pentru a evalua propunerile Comisiei.
Comisia a răspuns între timp investigațiilor și a anunțat modificări ale cadrului Better Regulation. În comunicarea sa din aprilie, executivul european spune că o gamă mai largă de inițiative legislative va fi însoțită de evaluări de impact proporționale și focalizate, inclusiv în situații de urgență. Comisia afirmă și că va adapta instrumentele de consultare pentru a le face mai flexibile, păstrând în același timp baza de dovezi a propunerilor.
Pentru Anjinho, aceste angajamente reprezintă un răspuns constructiv, dar nu oferă încă suficiente detalii pentru a verifica dacă recomandările Ombudsmanului vor fi aplicate integral. Ea a atras atenția în special asupra folosirii de către Comisie a „contextului politic” ca unul dintre parametrii pentru justificarea unei proceduri urgente, considerând această noțiune prea vagă.
Ombudsmanul vede aici riscul ca o prioritate politică, prin ea însăși, să poată deveni motiv pentru utilizarea procedurilor accelerate. În această situație, instrumentele concepute pentru excepții ar putea deveni mai frecvente, reducând rolul evaluărilor, consultărilor și documentării administrative.
Comisia spune că unele dintre noile principii au început deja să fie aplicate. Potrivit explicațiilor prezentate în cadrul procedurii Ombudsmanului, două propuneri de simplificare adoptate după investigație și după comunicarea din aprilie au fost însoțite de evaluări de impact și de analiza Regulatory Scrutiny Board.
Anjinho consideră însă că testul real va fi modul în care regulile revizuite funcționează în practică. Din acest motiv, ea a propus JURI ca Parlamentul să includă în propriul raport o solicitare explicită către Comisie de a reveni cu informații despre aplicarea recomandărilor după finalizarea revizuirii Better Regulation.
Această solicitare reprezintă elementul nou față de concluziile investigațiilor publicate anterior. Ombudsmanul nu se limitează la constatarea problemelor din cele trei dosare, ci încearcă să introducă un mecanism de urmărire parlamentară prin care Comisia să fie chemată să arate ce a schimbat efectiv.
Anjinho a spus și că intenționează să continue monitorizarea modului în care Comisia pregătește legislația urgentă și aplică regulile Better Regulation. Ea a indicat că evaluarea nu se poate încheia doar prin modificarea formală a ghidurilor, deoarece trebuie verificată aplicarea lor în dosarele legislative ulterioare.
Ombudsmanul a deschis separat și o investigație privind așa-numitele reality checks organizate de Comisie cu companii și alte părți interesate. Aceste reuniuni sunt folosite pentru identificarea problemelor de implementare și a sarcinilor administrative, dar investigația analizează dacă participanții și influența asupra procesului decizional sunt suficient de transparente.
Comisia promovează reality checks și implementation dialogues ca instrumente prin care poate identifica mai rapid obstacolele din legislația existentă și oportunitățile de simplificare. Ombudsmanul nu contestă utilitatea acestor formate, dar verifică dacă regulile de transparență și acces echitabil sunt respectate.
În paralel, Comisia pentru petiții a Parlamentului lucrează la raportul anual privind activitatea Ombudsmanului European pentru 2025, sub coordonarea raportorului Adrian-George Axinia. În dezbaterea PETI, reprezentantul Comisiei a spus că executivul european va analiza raportul și viitoarea rezoluție a Parlamentului și va răspunde în scris punctelor care îl privesc.
Dosarul intră astfel într-o etapă de verificare a implementării. Întrebarea nu mai este doar dacă procedurile folosite în trecut au fost suficiente, ci dacă revizuirea Better Regulation produce reguli mai clare pentru situațiile de urgență și dacă Parlamentul va cere Comisiei să demonstreze concret cum le aplică.