Parlamentul cere verificarea finanțărilor și evaluarea unor entități legate de Frăția Musulmană pentru lista teroristă a UE

Parlamentul European a cerut o strategie comună a Uniunii pentru identificarea și combaterea a ceea ce rezoluția adoptată la 8 octombrie 2026 definește drept „entryism islamist”, cu accent pe finanțări, relațiile instituțiilor cu organizații externe, cooperarea transfrontalieră și posibile legături cu rețeaua Frăției Musulmane. Textul a fost adoptat cu 381 de voturi pentru, 167 împotrivă și 15 abțineri.

Rezoluția cere o metodologie comună pentru identificarea unor indicatori precum suprapunerea dintre religie și activitatea politică, discursul diferit în funcție de interlocutor, finanțarea opacă, relațiile instituționale recurente cu aceleași structuri, conexiunile cu rețele deja identificate și reapariția unor organizații sub alte forme. Aceste elemente sunt prezentate de Parlament drept criterii pentru evaluare și vigilență instituțională, nu drept probe automate ale unei infracțiuni sau ale apartenenței la o organizație teroristă.

Unul dintre cele mai importante elemente ale textului privește banii europeni. Parlamentul solicită trasabilitatea completă a finanțărilor UE, verificări mai aprofundate înaintea acordării banilor și utilizarea instrumentelor de excludere prevăzute de Regulamentul financiar atunci când sunt îndeplinite condițiile legale. Comisiei i se cere și o imagine de ansamblu asupra finanțărilor europene acordate unor persoane sau entități suspectate de legături cu Frăția Musulmană sau cu ceea ce rezoluția descrie drept islam politic.

Textul cere și verificări mai stricte înainte ca instituțiile UE să stabilească parteneriate sau să ofere acces unor organizații despre care există indicii privind participarea la astfel de strategii. Comunicatul Parlamentului menționează explicit Forum of European Muslim Youth and Student Organisations, FEMYSO, în acest context. Menționarea unei organizații într-o rezoluție politică nu constituie însă o constatare penală și nici o desemnare ca organizație teroristă.

Parlamentul cere Consiliului să examineze dacă entități sau persoane legate de Frăția Musulmană îndeplinesc criteriile pentru includerea pe lista teroristă a UE. Evaluarea ar urma să țină cont nu numai de structuri formale, potrivit rezoluției, ci și de entități asociate, organizații de fațadă, canale financiare, rețele de tineret și persoane cu roluri de conducere sau coordonare.

Această solicitare nu produce o desemnare automată. Lista teroristă este administrată de Consiliu printr-o procedură juridică separată. Potrivit cadrului actual al UE, o nouă persoană, un grup sau o entitate poate fi adăugată numai dacă există deja o decizie relevantă a unei autorități competente dintr-un stat membru sau dintr-o țară terță, referitoare la o investigație, urmărire penală sau condamnare pentru acte teroriste. Persoanele și entitățile înscrise pot fi supuse înghețării activelor și interdicției de a li se pune la dispoziție fonduri sau resurse economice.

Rezoluția cere în paralel controale mai stricte asupra finanțărilor externe și parteneriatelor transnaționale și indică în mod explicit necesitatea unei examinări atente a relațiilor financiare care implică actori din Qatar sau Türkiye. Parlamentul solicită, de asemenea, utilizarea mai intensă a instrumentelor Schengen și a bazelor de date europene și o cooperare mai strânsă cu Europol și Eurojust, în limitele mandatelor lor.

O altă solicitare privește persoanele pe care statele le consideră predicatori ai urii. Parlamentul salută inițiativele naționale existente și cere o listă la nivel european, asociată cu verificări mai stricte privind vizele și dreptul de ședere. Acest apel este o poziție politică exprimată prin rezoluție și nu creează prin el însuși o nouă bază juridică pentru refuzarea vizelor sau retragerea drepturilor de ședere.

Textul abordează și purtarea vălului integral. Majoritatea parlamentară susține măsurile naționale care interzic acoperirea integrală a feței în spațiul public, inclusiv niqab-ul și burqa, invocând securitatea publică, aplicarea legii și protecția drepturilor altor persoane. Rezoluția nu instituie însă o interdicție europeană direct aplicabilă. Legislația și condițiile concrete rămân, în această etapă, cele stabilite la nivel național și de dreptul european aplicabil.

Parlamentul introduce în același timp o distincție explicită între combaterea unor rețele politice organizate și tratamentul cetățenilor musulmani. Rezoluția afirmă că protejarea musulmanilor împotriva discriminării reprezintă o obligație democratică și cere sprijinirea reprezentanților musulmani și a organizațiilor societății civile care apără valorile democratice și se opun presiunilor extremiste.

Votul din 8 octombrie schimbă etapa politică a dosarului față de dezbaterea din plen din ziua precedentă. Parlamentul are acum o poziție adoptată, dar punerea în aplicare a principalelor solicitări depinde de acțiuni ulterioare ale Comisiei, Consiliului și statelor membre. Pentru orice eventuală înscriere pe lista teroristă, procedura și criteriile juridice ale Consiliului rămân decisive, iar rezoluția Parlamentului nu poate substitui această procedură.