Președintele Subcomisiei pentru drepturile omului din Parlamentul European, Mounir Satouri, cere ca situația drepturilor omului din Azerbaidjan să fie discutată în timpul vizitei președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la Baku, programată pentru 1 iulie 2026.
Pe scurt
-
Ursula von der Leyen urmează să viziteze Baku la 1 iulie 2026.
-
Mounir Satouri recunoaște importanța vizitei în contextul procesului de pace dintre Armenia și Azerbaidjan.
-
El avertizează însă asupra situației grave a drepturilor omului din Azerbaidjan.
-
Satouri spune că peste 300 de deținuți politici sunt închiși sau condamnați pe acuzații pe care le consideră fabricate.
-
Parlamentul European a cerut în mod repetat ca orice viitor acord de parteneriat UE-Azerbaidjan să fie condiționat de eliberarea deținuților politici și de îmbunătățirea situației drepturilor omului.
Vizita Ursulei von der Leyen are loc într-un moment important pentru Caucazul de Sud. Parlamentul European indică procesul de pace dintre Armenia și Azerbaidjan și posibilitatea ca regiunea să devină un nod major de conectivitate, dacă pacea se consolidează și relațiile regionale se stabilizează.
Declarația lui Mounir Satouri pune însă în prim-plan costul politic al unei apropieri cu Baku fără o discuție deschisă despre drepturile omului. Președintele Subcomisiei pentru drepturile omului spune că Azerbaidjanul are una dintre cele mai grave situații la nivel global în acest domeniu, cu represiuni continue împotriva presei independente, societății civile și opoziției politice.
Satouri afirmă că, în momentul vizitei, peste 300 de persoane sunt deținute sau condamnate pe acuzații pe care le descrie drept nefondate. El menționează condiții dure de detenție, tratamente degradante și, potrivit numeroaselor acuzații, tortură.
Printre numele indicate în declarație se află lideri ai opoziției precum Ali Karimli și Tofig Yagublu, cercetători și activiști precum Bahruz Samadov și Igbal Abilov, apărători ai drepturilor omului precum Anar Mammadli și Rufat Safarov, jurnaliști precum Ulvi Hasanli și Aynur Elgunesh, precum și colegi ai acestora de la Abzas Media și Meydan TV.
Satouri amintește și cazul lui Gubad Ibadoghlu, finalist al Premiului Saharov, care nu se află în închisoare, dar se confruntă cu forme de presiune din partea statului, inclusiv arest la domiciliu, interdicții de călătorie sau alte măsuri restrictive.
Declarația cere ca aceste cazuri să fie ridicate la cel mai înalt nivel în timpul vizitei președintei Comisiei Europene. Satouri invocă articolul 21 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care stabilește că acțiunea externă a UE trebuie să urmărească promovarea democrației, statului de drept, drepturilor omului și libertăților fundamentale.
Parlamentul European a cerut anterior ca orice viitor acord de parteneriat între Uniunea Europeană și Azerbaidjan să depindă de eliberarea tuturor deținuților politici și de îmbunătățirea situației drepturilor omului. Mesajul lui Satouri este că discuțiile despre pace, conectivitate și relații economice nu trebuie separate de aceste condiții.
Relația dintre Uniunea Europeană și Azerbaidjan este influențată de mai multe dosare: securitatea energetică, poziția Azerbaidjanului în Caucazul de Sud, procesul de pace cu Armenia și rutele de conectivitate dintre Europa și Asia. Declarația Parlamentului European introduce în acest context tema drepturilor omului și a condiționării politice a unui viitor parteneriat.