Parlamentul European cere Comisiei Europene să propună o legislație UE care să stabilească o definiție comună a violului, bazată pe consimțământul liber exprimat, informat și revocabil, într-un raport adoptat marți cu 447 de voturi pentru, 160 împotrivă și 43 de abțineri.

Pe scurt

1. Parlamentul European solicită Comisiei să propună o legislație UE privind violul, întemeiată pe absența consimțământului liber exprimat, informat și revocabil.

2. Raportul a fost adoptat cu 447 de voturi pentru, 160 împotrivă și 43 de abțineri.

3. Eurodeputații afirmă că tăcerea, lipsa rezistenței, absența unui „nu”, consimțământul anterior sau o relație actuală ori anterioară nu trebuie interpretate ca forme de consimțământ.

4. Parlamentul cere servicii specializate gratuite pentru victime și supraviețuitori, inclusiv centre de criză deschise 24 de ore din 24.

5. Raportul solicită formare obligatorie periodică pentru profesioniștii care pot intra în contact cu victimele violului.

Eurodeputații cer statelor membre care folosesc încă definiții ale violului bazate pe forță sau violență să își alinieze legislația la standardele internaționale, inclusiv la Convenția de la Istanbul, ratificată de Uniunea Europeană în 2023.

Parlamentul afirmă că o definiție comună la nivelul UE trebuie să plece de la consimțământ, nu de la existența rezistenței fizice sau a violenței. În raport, eurodeputații precizează că tăcerea, lipsa rezistenței, absența unui „nu”, consimțământul anterior, comportamentul sexual anterior sau orice relație actuală ori anterioară nu trebuie interpretate ca exprimare a consimțământului.

Consimțământul trebuie evaluat în context, inclusiv în situații care implică violență, amenințări, abuz de putere, teamă, intimidare, inconștiență, intoxicație, supunere chimică, somn, boală, dizabilitate sau vulnerabilitate.

Eurodeputații cer ca legislația și practica judiciară să reflecte și răspunsurile traumatice ale victimelor. Raportul menționează imobilizarea tonică sau reacția de „îngheț”, care poate duce la paralizie temporară, imobilitate și pierderea capacității de a vorbi, precum și reacția de supunere excesivă, care poate apărea ca strategie de supraviețuire sub constrângere.

Parlamentul își reiterează cererea ca violența bazată pe gen să fie adăugată la lista infracțiunilor recunoscute la nivelul UE. O astfel de includere ar consolida baza pentru acțiune legislativă europeană în combaterea violenței împotriva femeilor.

Raportul susține că numai o legislație privind violul bazată pe consimțământ poate asigura accesul la justiție pentru victime și supraviețuitori. Eurodeputații cer o abordare intersecțională și axată pe victime, care să includă asistență medicală imediată, îngrijire sexuală și reproductivă, avort legal și sigur, sprijin pentru traume, sprijin psihologic și asistență juridică.

Parlamentul solicită servicii specializate gratuite pentru victime și supraviețuitori, inclusiv centre de criză deschise 24 de ore din 24, care să ofere sprijin medical, psihologic și juridic.

Raportul cere formare obligatorie periodică și adaptată pentru profesioniștii care pot intra în contact cu victimele violului. Lista include agenți de aplicare a legii, judecători, procurori, avocați, profesioniști din domeniul sănătății și lucrători din prima linie.

Eurodeputații solicită și orientări europene privind educația sexuală și relațională cuprinzătoare. Ei cer Comisiei să prezinte aceste orientări în 2026, alături de campanii de sensibilizare la nivelul UE privind consimțământul, relațiile, integritatea sexuală și autonomia corporală.

Raportul cere acțiuni împotriva miturilor despre viol, a conținutului anti-gen și a propagandei online.

Raportoarea Comisiei pentru libertăți civile, Evin Incir, din grupul S&D, Suedia, a declarat că este inacceptabil ca femeile să nu fie protejate în întreaga Uniune Europeană prin principiul „numai da înseamnă da”.

„Este inacceptabil atât din punct de vedere moral, cât și din punct de vedere juridic ca femeile să nu fie protejate de legislația bazată pe principiul «numai da înseamnă da» în întreaga UE. Solicităm de ani de zile o definiție europeană comună a violului și, deși Consiliul a împiedicat includerea acesteia în Directiva privind combaterea violenței împotriva femeilor, tot mai multe guverne recunosc necesitatea acestei abordări, din 2023, Franța, Finlanda, Luxemburg și Țările de Jos au introdus legi bazate pe consimțământ. Avem acest impuls, este momentul să stabilim o definiție europeană comună a violului, bazată pe absența consimțământului liber exprimat și revocabil”, a declarat Evin Incir.

Raportoarea Comisiei pentru drepturile femeii, Joanna Scheuring-Wielgus, din grupul S&D, Polonia, a spus că o femeie din trei din UE s-a confruntat cu violență de gen și că una din douăzeci a fost violată.

„Una din trei femei din UE s-a confruntat cu violență de gen. Una din douăzeci a fost violată. Datorită unor femei curajoase precum Gisèle Pelicot, există tot mai multe apeluri la acțiune. Dar știm că în comunitățile noastre există nenumărate victime, multe dintre ele nu vor vedea niciodată dreptatea. Parlamentul vorbește în numele justiției, cerând Comisiei să propună legislație, astfel încât să putem îmbunătăți în mod activ situația femeilor, depășind legile învechite pentru a le garanta același nivel de protecție în întreaga UE”, a declarat Joanna Scheuring-Wielgus.

Raportoarele Evin Incir și Joanna Scheuring-Wielgus urmează să susțină marți, 28 aprilie, la Strasbourg, o conferință de presă privind poziția Parlamentului, cu posibilitatea participării de la distanță.

Parlamentul European a cerut anterior includerea violului în normele UE privind combaterea violenței împotriva femeilor, însă definiția comună bazată pe consimțământ nu a fost inclusă în Directiva privind combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice.

Raportul adoptat marți urmărește completarea cadrului european existent printr-o legislație specifică privind violul, întemeiată pe absența consimțământului. Parlamentul leagă această cerere de standardele Convenției de la Istanbul și de necesitatea unui nivel comparabil de protecție pentru victime și supraviețuitori în toate statele membre.

Demersul vine într-un context în care unele guverne au modificat legislația națională începând din 2023 pentru a introduce definiții bazate pe consimțământ. Raportul menționează Franța, Finlanda, Luxemburg și Țările de Jos ca state care au introdus astfel de legi.