Parlamentul European a condamnat incursiunile cu drone ale Rusiei și încălcările spațiului aerian al Uniunii Europene, afirmând că acestea fac parte dintr-o strategie mai largă de intimidare a UE și a aliaților săi. Rezoluția adoptată joi spune că aceste acțiuni sunt însoțite de dezinformare, au ca efect răspândirea fricii în comunitățile vizate și urmăresc să testeze punctele slabe ale capacităților europene și NATO de detectare și răspuns.
Pe scurt
-
Parlamentul European afirmă că incursiunile cu drone și încălcările spațiului aerian al UE nu sunt incidente izolate, ci parte a unei campanii ruse de intimidare și destabilizare.
-
Rezoluția exprimă solidaritate cu Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania și România, state ale căror teritorii, spațiu aerian sau infrastructură critică au fost vizate.
-
Eurodeputații cer livrarea mai rapidă de sisteme de apărare aeriană, muniții, drone și rachete către Ucraina.
-
Parlamentul European cere mai multă finanțare pentru Republica Moldova prin Instrumentul european pentru pace, pentru a răspunde mai bine amenințărilor cu drone.
-
Rezoluția cere consolidarea flancului estic al UE și NATO de la Arctica la Marea Neagră și a fost adoptată cu 412 voturi pentru, 63 împotrivă și 53 de abțineri.
Pentru cetățenii din statele de la frontiera estică, miza este directă. Dronele, încălcările spațiului aerian, baloanele sau alte provocări hibride nu mai sunt tratate de Parlamentul European ca episoade accidentale la marginea războiului din Ucraina, ci ca instrumente prin care Rusia încearcă să intimideze populația, să creeze presiune politică și să testeze cât de repede pot reacționa statele membre și NATO.
Eurodeputații afirmă că Rusia poartă „responsabilitatea deplină și fără echivoc” pentru atacurile de escaladare care pun vieți în pericol. În rezoluție, acțiunile Rusiei sunt descrise ca o amenințare deliberată și sistematică la adresa securității, rezilienței și suveranității Uniunii Europene și a statelor membre. Parlamentul European subliniază și complicitatea Belarusului, pe care îl acuză de atacuri hibride împotriva UE.
Rezoluția afirmă că Uniunea Europeană nu se va lăsa intimidată de campania Rusiei și că rămâne hotărâtă să apere securitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a tuturor statelor membre. Parlamentul European își exprimă solidaritatea cu Estonia, Finlanda, Letonia, Lituania și România, menționând că teritoriul, spațiul aerian sau infrastructura critică a acestor țări au fost vizate de provocări hibride rusești.
Un punct central al rezoluției este sprijinul pentru Ucraina. Eurodeputații cer accelerarea producției și livrării de echipamente militare prioritare, în special sisteme de apărare aeriană, muniții, drone și rachete. Logica este simplă: cu cât Ucraina poate intercepta mai multe drone și rachete rusești, cu atât scade presiunea asupra frontierelor estice ale Uniunii Europene.
Parlamentul European include și Republica Moldova în răspunsul regional la amenințările rusești. Eurodeputații spun că, în fața amenințărilor cu drone, cooperarea cu Republica Moldova și Ucraina este esențială pentru eficiența operațională, cunoașterea situației și schimbul de informații. Rezoluția cere statelor membre să majoreze finanțarea pentru Republica Moldova prin Instrumentul european pentru pace.
Documentul cere crearea urgentă a unei veritabile Uniuni Europene a Apărării. Parlamentul European afirmă că integrarea mai profundă, coordonarea și punerea în comun a resurselor sunt necesare pentru ca UE să poată răspunde eficient la amenințările tot mai mari ale Rusiei.
Flancul estic al UE și NATO trebuie consolidat în întregime, de la Arctica la Marea Neagră, pe uscat, pe mare și în aer, potrivit rezoluției. Eurodeputații menționează explicit nevoia de capacități pentru a combate dronele și baloanele meteorologice, într-un context în care astfel de mijloace pot fi folosite pentru provocări, recunoaștere sau testarea apărării.
Parlamentul European afirmă că incursiunile deliberate ale Rusiei sunt concepute nu doar pentru a provoca și destabiliza statele membre, ci și pentru a identifica și exploata vulnerabilități în capacitățile de detectare și răspuns ale NATO. Rezoluția transformă astfel subiectul dronelor dintr-o problemă locală de frontieră într-un test de securitate pentru întreaga arhitectură europeană de apărare.
Rezoluția a fost adoptată cu 412 voturi pentru, 63 împotrivă și 53 de abțineri. Votul arată o majoritate largă în Parlamentul European pentru un răspuns mai coordonat al UE la provocările rusești și pentru continuarea sprijinului acordat Ucrainei și Republicii Moldova.