Populația Uniunii Europene a crescut din nou în 2025 și a ajuns la 452,0 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2026, cu aproximativ 706.000 mai mult decât la începutul anului precedent. Creșterea este însă fragilă: în UE au murit mai mulți oameni decât s-au născut, iar populația a crescut doar pentru că migrația netă pozitivă a compensat deficitul natural.
Pe scurt
-
Populația UE era estimată la 452,0 milioane de persoane la 1 ianuarie 2026, cu 705.756 mai mult decât la 1 ianuarie 2025. Este al cincilea an consecutiv de creștere după scăderea din 2021, din perioada pandemiei COVID-19.
-
Creșterea din 2025 nu a venit din spor natural, ci din migrație. În UE au fost înregistrate 3,46 milioane de nașteri și 4,81 milioane de decese, ceea ce înseamnă un deficit natural de 1,35 milioane de persoane.
-
Migrația netă, împreună cu ajustarea statistică, a fost de aproximativ 2,05 milioane de persoane. Aceasta a fost suficientă pentru a acoperi deficitul dintre nașteri și decese și pentru a duce populația totală a UE în creștere cu aproximativ 0,7 milioane.
-
Populația a crescut în 16 state membre și a scăzut în 11. Cele mai mari rate de creștere au fost în Malta, Cipru și Luxemburg, iar cele mai mari scăderi au fost în Letonia, Estonia și Ungaria.
-
Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia concentrau două treimi din populația UE la 1 ianuarie 2026. Germania avea 83,5 milioane de locuitori, iar Malta 0,6 milioane, cea mai mică populație dintre statele membre.
Eurostat arată că populația UE a crescut ușor în 2025, de la 451,3 milioane de locuitori la 1 ianuarie 2025 la 452,0 milioane la 1 ianuarie 2026. Rata totală de creștere a fost de 1,6 persoane la 1.000 de locuitori, ceea ce arată o creștere limitată, nu o expansiune demografică puternică.
Pe termen lung, populația Uniunii a crescut semnificativ. În 1960, UE avea 354,5 milioane de locuitori. La începutul lui 2026, avea 452,0 milioane, adică o creștere de 97,5 milioane de persoane. Ritmul a încetinit însă clar: în anii 1960, populația creștea în medie cu 3,0 milioane de persoane pe an, în timp ce în anii 2010 creșterea medie anuală a fost de 0,6 milioane.
Diferența majoră față de trecut este schimbarea structurii creșterii. Până în 2011, UE avea încă spor natural pozitiv, deși în scădere. Din 2012, decesele depășesc nașterile. De atunci, atunci când populația UE crește, creșterea vine din migrație netă pozitivă, nu dintr-un număr mai mare de nașteri decât decese.
În 2025, această dependență de migrație a fost clară. UE a înregistrat 4,81 milioane de decese și 3,46 milioane de nașteri, rezultând un bilanț natural negativ de 1,35 milioane de persoane. Migrația netă pozitivă, inclusiv ajustarea statistică, a fost de 2,05 milioane, suficient pentru ca populația totală să crească.
Eurostat explică faptul că migrația netă a devenit principalul factor al creșterii populației UE încă din anii 1990. În timpul pandemiei COVID-19, migrația netă pozitivă nu a mai compensat deficitul natural, iar populația UE a scăzut în 2021. Din 2022, tendința s-a inversat, iar populația a crescut din nou.
Schimbările nu sunt uniforme între statele membre. În 2025, populația a crescut în 16 țări și a scăzut în 11. Cele mai mari rate de creștere au fost în Malta, plus 24,1 persoane la 1.000 de locuitori, Cipru, plus 13,7, și Luxemburg, plus 13,1. Cele mai mari scăderi au fost în Letonia, minus 8,3 persoane la 1.000 de locuitori, Estonia, minus 6,8, și Ungaria, minus 5,4.
Doar șase state membre au avut spor natural pozitiv în 2025: Danemarca, Irlanda, Cipru, Luxemburg, Malta și Suedia. În celelalte 21 de state membre, decesele au depășit nașterile. Cele mai mari rate negative ale schimbării naturale au fost în Letonia și Bulgaria, ambele minus 7,7 persoane la 1.000 de locuitori, urmate de Lituania, minus 6,9, și România, minus 5,5.
Migrația netă pozitivă a fost aproape generală. Toate statele membre, cu excepția Estoniei și Letoniei, au avut rate pozitive ale migrației nete în 2025. Cele mai ridicate rate au fost în Malta, plus 23,9 persoane la 1.000 de locuitori, Spania, plus 11,8, și Cipru, plus 11,3.
În cele 16 state unde populația a crescut, situațiile sunt diferite. Danemarca, Irlanda, Cipru, Luxemburg, Malta și Suedia au avut atât spor natural pozitiv, cât și migrație netă pozitivă. În Belgia, Cehia, Spania, Franța, Croația, Țările de Jos, Austria, Portugalia, Slovenia și Finlanda, populația a crescut doar datorită migrației, deoarece bilanțul natural era negativ.
În cele 11 state unde populația a scăzut, nouă țări au avut migrație netă pozitivă, dar insuficientă pentru a compensa deficitul natural. Este cazul Bulgariei, Germaniei, Greciei, Italiei, Lituaniei, Ungariei, Poloniei, României și Slovaciei. Estonia și Letonia au avut atât bilanț natural negativ, cât și migrație netă negativă.
Dimensiunea statelor membre rămâne foarte diferită. La 1 ianuarie 2026, Germania avea 83,5 milioane de locuitori, iar Malta 0,6 milioane. Cele mai populate cinci state, Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia, reprezentau două treimi din populația Uniunii: Germania 18,5%, Franța 15,3%, Italia 13,0%, Spania 11,0% și Polonia 8,0%.
Pentru politicile publice, datele arată o problemă care va rămâne centrală: populația UE poate continua să crească pe termen scurt, dar baza naturală a creșterii este negativă. Dacă fertilitatea rămâne scăzută și populația îmbătrânește, numărul de decese poate continua să crească, iar evoluția totală a populației va depinde tot mai mult de migrație.
Această schimbare contează pentru piața muncii, pensii, servicii medicale, educație, locuințe și bugete publice. O populație mai îmbătrânită înseamnă presiune mai mare asupra sistemelor sociale, în timp ce o populație activă mai redusă poate afecta capacitatea economiei de a susține cheltuielile publice.
Eurostat precizează că datele pentru Portugalia se bazează pe cifre revizuite pentru perioada 2022–2025, transmise la finalul lunii iunie 2026. Din 2022, estimările anuale ale populației rezidente din Portugalia sunt derivate din surse administrative, în timp ce datele până în 2021 se bazau pe recensăminte anterioare. Această schimbare metodologică trebuie avută în vedere când sunt comparate evoluțiile în timp.
Eurostat a publicat datele privind populația și schimbările demografice la 10 iulie 2026, înainte de Ziua Mondială a Populației, marcată la 11 iulie.