Libertatea presei în Uniunea Europeană nu este amenințată peste tot în același fel, dar raportul Media Pluralism Monitor 2026 arată că problemele structurale ale jurnalismului european rămân puternice. Cele mai mari riscuri nu vin doar din cenzură directă, ci din concentrarea proprietății media, dependența de platforme digitale, lipsa banilor pentru redacții, presiuni politice, publicitate de stat netransparentă, SLAPP-uri și folosirea inteligenței artificiale în ecosistemul informațional.
Pe scurt
-
Media Pluralism Monitor 2026 plasează media UE la un scor mediu de risc de 49%, similar cu anul precedent.
-
Ungaria, Malta și Cipru sunt în categoria de risc ridicat pentru pluralismul și libertatea media.
-
România, Bulgaria și Grecia sunt la risc mediu-ridicat și aproape de zona de risc ridicat.
-
Piața media este cea mai vulnerabilă zonă din UE: niciun stat membru nu are risc scăzut la capitolul Market Plurality.
-
Raportul arată că platformele digitale, concentrarea proprietății, publicitatea politică online, AI-ul și presiunile asupra jurnaliștilor schimbă condițiile în care cetățenii ajung la informație.
Raportul este publicat de Centre for Media Pluralism and Media Freedom de la European University Institute și analizează riscurile pentru pluralismul media în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Instrumentul urmărește patru zone: protecția fundamentală a libertății de exprimare și a jurnaliștilor, pluralitatea pieței media, independența politică și incluziunea socială.
În clasamentul general, Ungaria are cel mai ridicat risc, cu 75%, urmată de Malta, cu 71%, și Cipru, cu 68%. Aceste trei state sunt în categoria de risc ridicat. România, Bulgaria și Grecia au fiecare 64%, fiind plasate în zona de risc mediu-ridicat, foarte aproape de pragul de risc ridicat.
La capătul opus, doar Suedia și Germania intră în categoria de risc scăzut. Suedia are 26%, iar Germania 30%. Raportul arată că aceste state au garanții mai solide pentru protecția fundamentală și independența politică, dar nici ele nu sunt imune la problemele de concentrare a pieței, presiunea platformelor digitale și dificultățile economice ale media.
Riscul mediu pentru UE este de 49%. Cele mai multe state membre se află în categoria de risc mediu, fie în zona mediu-scăzută, fie în zona mediu-ridicată. Imaginea de ansamblu arată o Uniune Europeană în care regulile pentru libertatea presei există în mare parte, dar piața, finanțarea, tehnologia și presiunile politice reduc capacitatea jurnalismului de a funcționa independent.
Cea mai problematică zonă este Market Plurality. Aici riscul mediu pentru UE este de 68%, în zona de risc ridicat. Raportul arată că niciun stat membru nu se află la risc scăzut în această arie. Cele mai grave probleme sunt concentrarea proprietății media și concentrarea piețelor digitale, ambele evaluate la risc foarte ridicat.
Pentru cetățeni, această problemă se vede în felul în care informația ajunge la public. Dacă puține companii controlează multe televiziuni, ziare, site-uri sau radiouri, diversitatea editorială scade. Dacă distribuția știrilor depinde de câteva platforme globale, redacțiile pot pierde acces la public, bani din publicitate și control asupra vizibilității propriului conținut.
Raportul arată că doi indicatori sunt în zona de risc foarte ridicat la nivel european: pluralitatea furnizorilor media, cu 88%, și pluralitatea în piețele digitale, cu 84%. Acești indicatori măsoară atât puterea economică în media tradiționale, cât și rolul platformelor, motoarelor de căutare și modelelor de inteligență artificială în distribuirea informației.
România apare printre cele mai vulnerabile țări în zona pieței media. În Market Plurality, România are 89%, fiind în categoria de risc foarte ridicat, alături de Cipru, Ungaria și Malta. Raportul notează și că media viability rămâne o problemă majoră, iar România este un caz de risc ridicat în această privință.
Viabilitatea media descrie capacitatea redacțiilor de a supraviețui economic. Când veniturile scad, numărul jurnaliștilor se reduce, freelancerii lucrează în condiții precare, iar redacțiile devin mai vulnerabile la presiuni din partea proprietarilor, advertiserilor sau actorilor politici. Raportul arată că România și Cipru sunt cazuri notabile de risc ridicat sau foarte ridicat la acest capitol.
O altă problemă este transparența proprietății media. Regulamentul european privind libertatea media, EMFA, cere ca publicul să poată afla cine controlează media, inclusiv prin proprietari direcți, indirecți și beneficiari reali. Raportul arată că România se află printre statele cu risc foarte ridicat la acest indicator și că, la momentul colectării datelor, mai multe state, inclusiv România, nu aveau încă o bază de date privind proprietatea media așa cum cere articolul 6 din EMFA.
Raportul subliniază că proprietatea media contează pentru public deoarece ajută cititorii, ascultătorii și telespectatorii să înțeleagă interesele care pot sta în spatele conținutului. Informația despre proprietari, finanțare publică și publicitate de stat trebuie să fie ușor accesibilă, nu ascunsă în registre greu de consultat sau incompletă.
Independența politică este o altă zonă vulnerabilă. La nivelul UE, această arie este în risc mediu-scăzut, cu 41%, dar raportul arată deteriorări în mai mulți indicatori. Riscul privind independența politică a media a trecut în zona mediu-ridicată, iar România are 56% la această arie, fiind în categoria de risc mediu-ridicat.
Riscurile politice apar prin control direct sau indirect al unor media de către politicieni, prin influență exercitată prin proprietari, prin publicitate de stat, prin numiri în media publice sau prin campanii online netransparente. Raportul arată că în mai multe state membre există dovezi de control politic asupra media, iar actorii economici cu interese în alte sectoare pot folosi media pentru influență politică.
Publicitatea de stat rămâne una dintre cele mai sensibile zone. Raportul arată că distribuirea netransparentă sau politizată a banilor publici pentru publicitate este una dintre problemele recurente ale pluralismului media. Articolul 25 din EMFA cere reguli mai clare, criterii transparente și raportare publică anuală, dar implementarea este lentă, iar în multe state cheltuielile publice nu sunt încă suficient de vizibile.
Raportul acordă atenție și publicității politice online. Regulamentul european privind transparența și targetarea publicității politice a devenit aplicabil în octombrie 2025, iar marile platforme au reacționat prin interzicerea publicității politice. Media Pluralism Monitor arată însă că interdicția nu elimină riscurile, ci poate împinge campaniile către forme mai opace: influenceri, conturi false, conținut aparent organic, pagini neoficiale și amplificare coordonată.
România este menționată în acest context din cauza alegerilor prezidențiale anulate în 2024 și a reluării scrutinului în 2025. Raportul notează că în campaniile electorale din România au existat preocupări legate de comportamente coordonate neautentice, boți, ferme de troli și conturi neautentice. Cazul arată cum campaniile online pot afecta integritatea informației electorale chiar și atunci când publicitatea politică formală este reglementată.
Protecția fundamentală a jurnaliștilor este evaluată la nivelul UE la risc mediu-scăzut, cu 38%, dar raportul identifică probleme clare. Jurnaliștii se confruntă cu SLAPP-uri, hărțuire online, atacuri verbale din partea politicienilor, deteriorarea condițiilor de muncă, supraveghere ilegală, deepfake-uri și riscuri fizice în timpul protestelor.
SLAPP-urile, adică procesele abuzive folosite pentru intimidarea jurnaliștilor și a organizațiilor civice, rămân o problemă majoră. Raportul arată că riscul privind SLAPP-urile este ridicat în 11 state membre: Bulgaria, Croația, Cehia, Franța, Grecia, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, Slovacia și Slovenia. Directiva europeană anti-SLAPP trebuia transpusă până la 7 mai 2026, dar raportul arată că multe dezbateri continuă, mai ales pentru că directiva acoperă în principal cazuri civile transfrontaliere, în timp ce multe SLAPP-uri sunt domestice sau pot implica drept penal.
Inteligența artificială este tratată ca o nouă presiune asupra jurnalismului. Raportul arată că AI-ul poate ajuta redacțiile prin traduceri, transcrieri, sumarizare sau analiză de date, dar poate crește dependența față de companiile tehnologice și poate reduce traficul către site-urile de știri. Când sistemele AI oferă direct răspunsuri și rezumate, utilizatorii pot ajunge mai rar la sursa originală, iar publisherii pot pierde audiență și venituri.
Raportul notează că acordurile financiare dintre media și companiile AI sunt încă limitate, apar mai ales în piețele mari și rămân netransparente. Condițiile economice ale acestor acorduri nu sunt cunoscute public, iar beneficiile ajung mai ales la marile companii media, nu la redacțiile mici, locale sau independente.
Incluziunea socială este evaluată la nivelul UE la 49%, la limita superioară a riscului mediu-scăzut. Problemele principale sunt reprezentarea femeilor în media, accesibilitatea pentru persoanele cu dizabilități, diversitatea culturală și lingvistică, media locală și alfabetizarea media.
România este în categoria de risc mediu-ridicat la Social Inclusiveness, cu 63%. Raportul arată că România a trecut în această categorie din cauza extinderii semnificative a cerințelor pe care broadcasterii trebuie să le respecte pentru accesibilitatea media destinată persoanelor cu deficiențe de auz și vedere. Această schimbare reduce unele riscuri în accesibilitate, dar scorul general al incluziunii rămâne ridicat.
Media locală rămâne fragilă în multe state membre. Raportul arată că public service media pot acoperi în general nevoi de informare la nivel local, dar nu pot compensa complet declinul redacțiilor locale independente. Fără media locală, comunitățile pot ajunge în „news deserts”, zone în care oamenii nu mai au acces la informații independente despre administrație, servicii publice, bugete, mediu, școli sau probleme locale.
Raportul arată și că statele candidate la aderarea la UE au riscuri mai mari decât statele membre în toate cele patru arii analizate. Diferențele cele mai mari apar în independența politică și incluziunea socială. În statele candidate, riscurile sunt accentuate de influența politică asupra politicilor editoriale, capturarea media publice, discursul instigator la ură, accesul limitat al unor grupuri la informație și inițiativele insuficiente de alfabetizare media.
Media Pluralism Monitor este realizat anual de Centre for Media Pluralism and Media Freedom, din cadrul European University Institute. Ediția 2026 folosește un sistem de evaluare în șase trepte, de la risc foarte scăzut la risc foarte ridicat, și analizează 20 de indicatori grupați în patru arii principale.
Raportul arată că aplicarea European Media Freedom Act devine testul principal pentru protecția pluralismului media în UE. Noile reguli europene acoperă transparența proprietății, independența editorială, media publice, publicitatea de stat, supravegherea jurnaliștilor și concentrarea pieței media, dar efectele depind de implementarea în fiecare stat membru.