România a înregistrat cele mai mari creșteri anuale ale prețurilor pentru consumatorii casnici din Uniunea Europeană în primul semestru din 2026: 51,6% la electricitate și 9,3% la gaze naturale, potrivit datelor publicate de Eurostat la 30 octombrie. Comparațiile sunt făcute în moneda națională, față de aceeași perioadă din 2025. La electricitate, România a avut și cel mai ridicat preț din UE după ajustarea la puterea de cumpărare.
Pe scurt
-
Electricitatea pentru gospodăriile din România s-a scumpit cu 51,6% față de primul semestru din 2025, iar gazele cu 9,3%, cele mai mari creșteri anuale dintre țările UE cu date disponibile.
-
România a avut cel mai ridicat preț al electricității ajustat la puterea de cumpărare: 46,9 PPS pentru 100 kWh. Acesta este un indicator statistic, nu un tarif în euro.
-
Gazele au costat în România aproximativ 0,06 euro/kWh, printre cele mai mici prețuri nominale din UE, în pofida creșterii anuale.
-
Media UE a coborât la 0,28 euro/kWh pentru electricitate și la 0,11 euro/kWh pentru gaze. Scăderile de 2,2% și, respectiv, 10,2% sunt față de semestrul al doilea din 2025, o bază diferită de comparațiile anuale pentru România.
-
Datele privesc prețurile pe unitatea de energie în ianuarie–iunie 2026, nu facturile totale ale gospodăriilor sau tarifele din această toamnă.
Pentru electricitate, următoarele creșteri anuale după România au fost în Irlanda, de 19,8%, și Finlanda, de 18,4%. La polul opus, Danemarca a înregistrat o reducere de 31,7%, iar Luxemburg de 24,1%. Variațiile naționale sunt calculate față de primul semestru din 2025, în monedele fiecărei țări.
La nivelul UE, prețul mediu al electricității pentru gospodării a scăzut cu 2,2% față de al doilea semestru din 2025, la aproximativ 0,28 euro/kWh. El a rămas însă peste nivelurile anterioare crizei energetice din 2022. Ponderea taxelor și prelevărilor în factura finală europeană a coborât de la 28,9% la 28,4%, cu 0,5 puncte procentuale.
Cele două comparații descriu intervale diferite: creșterea de 51,6% din România este anuală, iar scăderea de 2,2% a mediei UE este semestrială. Ele nu măsoară aceeași schimbare în timp și nu trebuie citite ca o diferență directă între România și media europeană pentru același interval.
În euro, cea mai scumpă electricitate a fost în Irlanda, cu aproximativ 0,39 euro/kWh, urmată de Germania și Belgia, cu câte 0,36 euro/kWh. Cele mai mici prețuri au fost în Ungaria, de 0,11 euro/kWh, și în Malta și Bulgaria, de câte 0,13 euro/kWh.
Clasamentul se schimbă după ajustarea la nivelul general al prețurilor din fiecare economie. În standarde ale puterii de cumpărare, abreviate PPS, România a ajuns la 46,9 pentru 100 kWh, înaintea Poloniei, cu 41,1, și Cehiei, cu 34,3. Indicatorul permite compararea costului relativ între țări; nu arată procentul din venitul unei familii cheltuit pe electricitate și nici suma în euro înscrisă pe factură.
La gaze naturale, media UE a scăzut la aproximativ 0,11 euro/kWh: cu 10,2% față de semestrul precedent și cu 3,5% față de primul semestru din 2025. Eurostat indică cel mai redus nivel mediu înregistrat după prima jumătate a anului 2022.
Dintre țările cu date disponibile, 12 au raportat ieftiniri anuale ale gazelor, șapte scumpiri, iar în patru prețurile au rămas relativ stabile. Cele mai mari creșteri au fost în România, de 9,3%, Croația, de 8,9%, și Slovacia, de 6,6%. Cele mai mari reduceri au fost în Bulgaria, de 14,5%, Grecia, de 11,3%, și Spania, de 10%.
Scumpirea anuală din România a coexistat cu un preț nominal relativ redus: aproximativ 0,06 euro/kWh, la fel ca în Slovacia, după rotunjire. Ungaria a avut cel mai mic preț, de 0,03 euro/kWh, urmată de Croația, cu 0,05 euro/kWh. La capătul opus s-au situat Suedia, cu 0,22 euro/kWh, și Țările de Jos, cu 0,16 euro/kWh. Nivelul unui preț și viteza cu care acesta crește sunt indicatori diferiți.
Comparația gazelor acoperă țările pentru care există date publice: Cipru, Malta și Finlanda nu raportează prețuri pentru gospodării în această statistică, iar datele Poloniei sunt confidențiale. Spre deosebire de electricitate, România nu conduce clasamentul gazelor ajustate la puterea de cumpărare.
Statisticile descriu prețurile energiei pentru gospodării în ianuarie–iunie 2026. Ele nu măsoară prețurile angro, costurile tuturor companiilor sau valoarea totală a facturilor, care depinde și de consum. Comunicatele Eurostat nu atribuie scumpirile din România unui singur factor. Modificările tarifelor intervenite după încheierea semestrului nu sunt cuprinse în această comparație.
