România rămâne departe de adoptarea euro, deși românii sunt printre cei mai favorabili monedei unice dintre cetățenii statelor membre analizate de Comisia Europeană. Raportul de convergență pentru 2026 arată că România nu îndeplinește criteriile privind inflația, finanțele publice, stabilitatea cursului de schimb și dobânzile pe termen lung.
Pe scurt
-
Comisia Europeană spune că România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea euro.
-
Inflația medie a României în cele 12 luni până în mai 2026 a fost de 8,4%, peste valoarea de referință de 2,7%.
-
Deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, dar rămâne mult peste pragul european de 3%.
-
Datoria publică este estimată să crească de la 59,3% din PIB în 2025 la 61,6% în 2026 și 63,4% în 2027.
-
Eurobarometrul arată că 65% dintre români susțin introducerea euro, dar 71% cred că țara nu este pregătită.
Raportul Comisiei Europene pune România în categoria statelor care au încă probleme serioase de stabilitate economică înainte de adoptarea euro. Cea mai vizibilă problemă este inflația. În cele 12 luni până în mai 2026, inflația medie armonizată a României a fost de 8,4%, mult peste valoarea de referință de 2,7%.
Pentru un cititor obișnuit, această cifră înseamnă că prețurile au crescut în România mult mai rapid decât nivelul acceptat pentru intrarea în zona euro. Adoptarea monedei unice cere ca inflația să fie nu doar mai mică, ci și sustenabilă, pentru ca trecerea la euro să nu adauge presiune asupra prețurilor și veniturilor.
Comisia arată că inflația anuală a urcat la 6,8% în 2025, față de 5,8% în 2024. Scăderea inflației de după șocul energetic din 2022 s-a oprit și s-a inversat la mijlocul anului 2025. Creșterea a fost alimentată de eliminarea plafonului la prețul electricității pentru gospodării în iulie 2025, de majorarea TVA și a accizelor, de prețurile la alimente și energie și de servicii încă scumpe.
Conflictul din Orientul Mijlociu a adăugat o nouă presiune prin creșterea prețurilor la energie. Raportul arată că inflația anuală a României a urcat la 9,7% în mai 2026, de la 8,3% în februarie 2026.
Finanțele publice sunt a doua mare problemă. România se află în procedură de deficit excesiv. Deficitul bugetar a scăzut de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2025, dar rămâne mult peste limita europeană de 3% din PIB. Comisia estimează o reducere la 6,2% din PIB în 2026 și la 5,8% în 2027.
Această îmbunătățire vine după două pachete majore de consolidare fiscală adoptate în 2025, cu un impact estimat de aproximativ 3,7 puncte procentuale din PIB. Măsurile includ venituri mai mari și reduceri de cheltuieli. Pentru 2026, Comisia menționează efecte din majorarea TVA și a accizelor, creșterea impozitului pe dividende, schimbări la impozitul pe proprietate, extinderea bazei contribuției de sănătate și controale mai stricte asupra cheltuielilor curente.
Datoria publică trece și ea într-o zonă mai sensibilă. Raportul arată că datoria a crescut de la 54,8% din PIB în 2024 la 59,3% în 2025 și este estimată să ajungă la 61,6% în 2026 și 63,4% în 2027. Comisia avertizează că riscurile de sustenabilitate a datoriei sunt ridicate pe termen mediu, cu o posibilă creștere spre aproximativ 90% din PIB în 2036.
România nu îndeplinește nici criteriul cursului de schimb. Leul nu participă la Mecanismul cursului de schimb II, etapa obligatorie înainte de adoptarea euro. Raportul notează că stabilitatea cursului a fost folosită de Banca Națională a României ca mecanism pentru stabilitate financiară și pentru ancorarea așteptărilor inflaționiste, dar leul s-a depreciat în 2025.
În mai 2025, presiunile de ieșire a capitalului, pe fondul incertitudinii politice, au declanșat o depreciere puternică, de 2% față de luna precedentă. În mai 2026, leul era cu aproximativ 5% mai slab față de euro decât cu doi ani înainte.
Nici criteriul dobânzilor pe termen lung nu este îndeplinit. Dobânda medie pe termen lung a României în cele 12 luni până în mai 2026 a fost de 6,7%, peste valoarea de referință de 5,1%. Raportul leagă aceste costuri de finanțare de deficitul ridicat și de îngrijorările investitorilor privind consolidarea fiscală.
Comisia semnalează și vulnerabilități mai largi. România are un deficit de cont curent considerabil, de 7,9% din PIB în 2025, chiar dacă soldul extern total s-a îmbunătățit ușor datorită absorbției mai bune a fondurilor europene. Economia românească este bine integrată cu zona euro prin comerț și investiții, dar instituțiile și mediul de afaceri rămân mai slabe decât în multe state din zona euro, inclusiv în privința controlului corupției.
Datele de opinie publică arată însă o realitate politică diferită de tabloul economic. România are unul dintre cele mai ridicate niveluri de sprijin pentru euro dintre cele cinci țări analizate. Eurobarometrul arată că 65% dintre români sunt favorabili introducerii monedei unice, sub Ungaria, unde sprijinul este de 80%, dar peste Suedia, Polonia și Cehia.
În același timp, românii sunt conștienți de nepregătirea țării. Doar 26% cred că România este pregătită să adopte euro, iar 71% spun că nu este pregătită. Sprijinul pentru euro coexistă astfel cu o evaluare realistă a economiei.
Românii au și o relație practică mai apropiată cu euro decât cetățenii altor state analizate. Eurobarometrul arată că 83% dintre români au folosit deja bancnote sau monede euro. România se distinge prin folosirea internă a euro: 14% dintre respondenții români care au folosit euro spun că l-au utilizat doar în țară, iar 53% spun că l-au folosit atât în România, cât și în străinătate.
Temerea principală rămâne creșterea prețurilor. În România, 70% dintre respondenți sunt îngrijorați de stabilirea abuzivă a prețurilor în perioada schimbării monedei. În același timp, 84% cred că s-ar putea adapta personal la înlocuirea leului cu euro.
Pentru România, raportul Comisiei arată că discuția despre euro depinde de stabilizarea economiei, nu doar de sprijinul public. Intrarea în zona euro cere reducerea durabilă a inflației, corectarea deficitului, controlul datoriei, stabilitate valutară și dobânzi mai apropiate de nivelurile zonei euro. Până atunci, România rămâne într-o situație paradoxală: mulți cetățeni vor euro, dar economia nu este încă pregătită pentru el.