SEAE își retrage sigla de la o conferință despre dezinformare după dezacorduri privind modul în care a fost formulat programul

Serviciul European de Acțiune Externă, SEAE, a cerut eliminarea siglei sale de pe materialele conferinței #Disinfo2026 desfășurate la Vilnius, după ce a considerat că unele dintre discuțiile din program au fost formulate într-un mod incompatibil cu pozițiile oficiale ale Uniunii Europene. Confirmarea a venit de la Christian Wigand, purtător de cuvânt al UE pentru afaceri externe, după ce retragerea sprijinului vizibil al SEAE a provocat întrebări privind relația dintre instituțiile europene și organizațiile independente care cercetează dezinformarea.

Decizia confirmată oficial este retragerea siglei de pe materialele conferinței. SEAE nu a anunțat anularea evenimentului, nu a spus că își încetează toate relațiile cu organizatorii și nu a confirmat public că orice finanțare asociată conferinței ar fi fost retrasă.

Controversa este neobișnuită deoarece SEAE este chiar instituția europeană care a dezvoltat o mare parte din metodologia UE privind FIMI, Foreign Information Manipulation and Interference, termen folosit pentru operațiuni coordonate de manipulare a spațiului informațional. Serviciul diplomatic european cooperează în acest domeniu cu statele membre, instituții internaționale, cercetători, jurnaliști, fact-checkeri și organizații ale societății civile.

Wigand a insistat asupra acestei cooperări atunci când a explicat decizia. El a reafirmat că UE consideră manipularea și ingerințele informaționale străine o amenințare serioasă și că sprijinul pentru societatea civilă rămâne o componentă a răspunsului european.

Problema, potrivit explicației oficiale, a fost programul concret al evenimentului de la Vilnius. Organizatorii erau responsabili de conținutul conferinței, iar SEAE a considerat că unele discuții au fost încadrate într-un mod care nu corespunde pozițiilor adoptate oficial de Uniune.

Purtătorul de cuvânt nu a identificat însă discuțiile respective. Întrebat în mod repetat să ofere un exemplu concret, Wigand a revenit la formula privind „framing-ul” anumitor dezbateri și nu a indicat o sesiune, un vorbitor sau o afirmație precisă care ar fi depășit linia acceptabilă pentru instituție.

Programul conferinței oferă totuși contextul controversei. Una dintre sesiunile anunțate pentru 7 octombrie purta titlul „USA as a FIMI threat: acknowledge, adapt, push back” și propunea discutarea modului în care comunitatea europeană care combate manipularea informațională ar trebui să analizeze evoluțiile din Statele Unite.

Organizatorii publicaseră programul înainte de conferință. EU DisinfoLab anunțase încă din aprilie că dorește să includă mai mult evoluțiile din Statele Unite în ediția din 2026, după ce observase că foarte puține dintre cele peste 350 de propuneri primite pentru conferință abordau acest subiect. Organizația spunea atunci că evitarea unor teme geopolitice majore ar putea produce o formă de autocenzură în comunitatea care studiază dezinformarea.

Această abordare este mai largă decât practica actuală a SEAE. În propriile sale evaluări privind FIMI, serviciul diplomatic european tratează în principal operațiunile atribuite Rusiei și Chinei și infrastructurile folosite de actori străini pentru manipularea spațiului informațional european.

Raportul anual SEAE publicat în 2026 arată că, dintre cele 540 de incidente FIMI analizate pentru anul 2025, 29% au fost atribuite Rusiei și 6% Chinei. Restul de 65% au rămas neatribuite, deși SEAE a identificat în multe cazuri indicatori de coordonare cu infrastructuri asociate actorilor ruși sau chinezi.

Programul #Disinfo2026 a aplicat însă conceptul de ingerință informațională și unor evoluții legate de Statele Unite. Aici apare diferența dintre libertatea unei conferințe independente de a formula întrebări și necesitatea unei instituții diplomatice de a decide dacă propriul său nume și logo pot fi interpretate drept susținere a formulării respective.

Controversa a căpătat o dimensiune transatlantică după ce Reuters și alte publicații au relatat că Departamentul de Stat american a contactat aliați pentru a-și exprima nemulțumirea față de conferință, în special față de panelul dedicat Statelor Unite. Canada și Lituania au redus sau retras la rândul lor forme de susținere asociate evenimentului.

Poziția oficială a SEAE este însă mai limitată decât aceste relatări. Întrebat dacă instituția a fost contactată de partea americană înainte de retragerea siglei, Wigand nu a confirmat și nici nu a negat existența unor astfel de discuții. El a spus că, din principiu, serviciul nu comentează schimburile diplomatice.

Întrebat ulterior dacă poate nega explicit că decizia a fost luată sub presiune americană, purtătorul de cuvânt nu a făcut acest lucru. A repetat că motivul deciziei a fost disconfortul față de modul în care fuseseră formulate unele discuții și a refuzat din nou să detalieze contactele diplomatice.

Această distincție este importantă. Există relatări jurnalistice despre demersurile administrației americane, dar instituția europeană nu a confirmat că acestea au determinat retragerea siglei. Nu există, prin urmare, o bază pentru prezentarea presiunii americane drept cauză oficial stabilită a deciziei SEAE.

Și Lituania a invocat diferențe între anumite elemente ale programului și poziția oficială a guvernului său, în timp ce Canada a indicat schimbări în formularea unor discuții atunci când și-a revizuit participarea. Conferința a continuat însă conform programului principal la Vilnius.

EU DisinfoLab este o organizație independentă cu sediul la Bruxelles care organizează anual conferințe dedicate cercetătorilor, jurnaliștilor, organizațiilor neguvernamentale, autorităților și specialiștilor în tehnologie care lucrează pe probleme de dezinformare. Ediția din 2026 s-a concentrat pe răspunsuri practice, de la aplicarea legislației și responsabilitatea platformelor până la investigații open-source, inteligență artificială și infrastructura financiară care poate susține operațiunile de manipulare.

Cazul de la Vilnius ridică astfel o problemă care depășește o siglă retrasă de pe materialele unui eveniment. UE se bazează pe organizații independente pentru cercetarea și expunerea operațiunilor de manipulare informațională, iar SEAE afirmă explicit că răspunsul la FIMI necesită cooperarea cu societatea civilă. În același timp, instituțiile europene încearcă să evite situațiile în care participarea sau identitatea lor vizuală ar putea fi interpretată drept asumare a unor poziții care nu au fost adoptate politic de Uniune.

Lipsa unei explicații mai precise lasă însă deschisă întrebarea unde a considerat SEAE că a fost depășită această limită. Până acum, serviciul diplomatic european a explicat de ce și-a retras sigla în termeni generali, dar nu a identificat public formularea exactă pe care a considerat-o incompatibilă cu pozițiile UE și nici nu a clarificat rolul eventualelor contacte diplomatice în procesul decizional.