Sindicatele cer o taxă digitală europeană și un Fond Social European separat în bugetul UE 2028-2034

Confederația Europeană a Sindicatelor, ETUC, cere introducerea unei taxe digitale europene ca sursă proprie de venit pentru bugetul UE 2028-2034, păstrarea unui Fond Social European distinct și mai bine finanțat și condiționarea banilor publici de crearea unor locuri de muncă de calitate și respectarea contractelor colective. Solicitările au fost prezentate la summitul social tripartit din 14 octombrie, cu o zi înaintea reuniunii Consiliului European în care liderii urmează să discute compromisul privind viitorul cadru financiar multianual.

Intervenția ETUC apare într-o negociere în care dimensiunea totală a bugetului și distribuția banilor între apărare, competitivitate, coeziune, agricultură, politici sociale și alte priorități sunt încă deschise. Esther Lynch, secretara generală a Confederației Europene a Sindicatelor, a respins reducerile aflate în discuție și a legat problema de costul vieții, salarii și riscul pierderii locurilor de muncă. Propunerea unei taxe digitale este prezentată de sindicate ca o modalitate de a aduce venituri europene suplimentare, astfel încât finanțarea noilor priorități să nu fie obținută prin comprimarea programelor sociale.

O asemenea taxă nu poate fi creată prin summitul social și nici prin simpla includere într-o declarație politică. Dacă ar urma să devină resursă proprie a UE, ar necesita o propunere juridică și acordul statelor în cadrul procedurilor europene pentru resursele proprii. Solicitarea ETUC introduce astfel o opțiune în negocierea politică, fără să stabilească forma taxei, baza de impozitare, companiile vizate sau venitul pe care l-ar produce.

Fondul Social European este a doua miză centrală a poziției sindicale. Comisia a propus pentru bugetul post-2027 o arhitectură în care o parte importantă a fondurilor gestionate în state ar fi reunită în planuri naționale și regionale de parteneriat. ETUC se opune pierderii identității financiare a instrumentului social și cere ca finanțarea pentru ocupare, competențe, incluziune și combaterea sărăciei să rămână protejată într-un fond separat, cu o anvelopă mai mare.

Sindicatele leagă și modul în care sunt cheltuiți banii de condițiile de muncă. În viziunea prezentată la summit, finanțările europene și alte forme de sprijin public ar trebui să includă criterii obligatorii privind crearea unor locuri de muncă de calitate și respectarea negocierii colective. Această cerere merge mai departe decât condiționalitățile financiare generale aflate acum în legislația UE și ar necesita reguli concrete pentru a putea fi aplicată beneficiarilor.

Partenerii patronali au prezentat o altă ordine a priorităților. Maciej Witucki, președintele BusinessEurope, a argumentat că reglementarea apasă prea mult asupra întreprinderilor și administrațiilor și a cerut condiții mai bune pentru investiții, aprofundarea pieței unice și protejarea în viitorul buget a cheltuielilor care cresc competitivitatea, inclusiv cele pentru competențe și infrastructură. Diferența dintre pozițiile sindicale și cele patronale nu privește existența investițiilor în competențe, susținută de ambele părți, ci ponderea protecției sociale, condițiile atașate banilor și modul în care UE își finanțează prioritățile.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a legat la rândul său competitivitatea de locuri de muncă bune, energie accesibilă, protejarea drepturilor lucrătorilor și păstrarea dimensiunii sociale în viitorul buget. António Costa, președintele Consiliului European, a insistat asupra unei arhitecturi bugetare mai flexibile care să poată răspunde unor crize și priorități pe care UE nu le poate anticipa pentru întreaga perioadă de șapte ani.

Summitul nu a produs o poziție comună asupra taxei digitale, Fondului Social European sau condiționalităților propuse de sindicate. Consiliul European a precizat explicit că opiniile publicate după reuniune aparțin actorilor care le-au formulat și nu reprezintă colectiv poziția Consiliului sau a Consiliului European.

Calendarul politic este însă mult mai scurt decât în negocierile bugetare europene precedente. Costa a reafirmat obiectivul obținerii unui acord asupra cadrului financiar până la sfârșitul lui 2026, pentru ca legislația programelor și pregătirea administrativă să fie finalizate la timp, iar finanțarea să poată începe la 1 ianuarie 2028 fără întreruperi pentru lucrători, fermieri, cercetători, companii, orașe și regiuni.

Discuția liderilor din 15-16 octombrie va arăta cât spațiu există pentru apropierea pozițiilor asupra dimensiunii bugetului și principalelor priorități. O eventuală taxă digitală europeană, protejarea unui Fond Social separat și condițiile sociale impuse beneficiarilor vor necesita însă decizii legislative și financiare distincte chiar dacă ajung să facă parte din compromisul politic asupra viitorului buget.