Tribunalul Uniunii Europene a anulat decizia Curții de Conturi Europene prin care instituția refuzase cererea Parchetului European de a autoriza membri ai personalului să divulge informații obținute în exercitarea atribuțiilor lor. Hotărârea privește aplicarea articolului 19 din Statutul funcționarilor și trasează limitele în care o instituție a UE poate invoca interesele Uniunii pentru a refuza cooperarea într-o anchetă penală europeană.
Parchetul European afirmă că decizia permite continuarea anchetei prin strângerea imparțială de probe, atât în favoarea, cât și împotriva persoanei sau persoanelor vizate. Cazul are miză instituțională, deoarece stabilește că regulile privind confidențialitatea și imunitățile nu pot fi folosite pentru a împiedica exercitarea competențelor Parchetului European.
Pe scurt
-
Tribunalul Uniunii Europene a anulat refuzul Curții de Conturi Europene de a autoriza mărturii ale personalului într-o anchetă a Parchetului European.
-
Instanța a reținut că „interesele Uniunii” care pot justifica un refuz trebuie să fie interese de importanță considerabilă și vitale pentru Uniunea Europeană.
-
Tribunalul a considerat greșită interpretarea Curții de Conturi Europene, care legase audierea martorilor de problema imunității persoanelor investigate.
-
Hotărârea precizează că o instituție nu poate reevalua faptele anchetate de Parchetul European sau modul în care acesta își desfășoară investigația.
-
Laura Kövesi spune că anchetele Parchetului European sunt în interesul UE și că imunitățile trebuie să protejeze funcționarea instituțiilor, nu să împiedice stabilirea adevărului.
Procurorul-șef european, Laura Kövesi, a salutat hotărârea și a spus că efectele acesteia ar trebui înțelese în toate instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii Europene. Ea a afirmat că instanța a transmis clar că anchetele Parchetului European sunt în interesul UE și că instituțiile care primesc cereri de ridicare a imunității nu pot stabili condițiile în care Parchetul European este autorizat să investigheze.
„Regulile de confidențialitate și imunitățile există pentru a proteja buna funcționare a instituțiilor, nu pentru a împiedica stabilirea adevărului”, a spus Kövesi. Ea a adăugat că Parchetul European își va continua mandatul „independent și imparțial, ghidat doar de probe și de lege”.
Tribunalul a examinat refuzul Curții de Conturi Europene de a permite divulgarea unor informații dobândite de membri ai personalului în exercitarea atribuțiilor lor. Instanța a reținut că interesele Uniunii care pot justifica un asemenea refuz trebuie să fie interese de importanță considerabilă, vitale pentru Uniunea Europeană, iar acest lucru nu reieșea din decizia contestată.
Judecătorii au respins și modul în care Curtea de Conturi Europeană a legat audierea martorilor de chestiunea imunității persoanelor investigate. Potrivit hotărârii, poziția instituției s-a bazat pe o interpretare greșită a dreptului UE.
Tribunalul a precizat că puterea unei instituții de a evalua dacă o imunitate trebuie ridicată nu îi conferă dreptul de a reanaliza aprecierea Parchetului European asupra faptelor aflate la baza anchetei. Instanța a arătat că o asemenea abordare ar priva Parchetul European de posibilitatea de a-și exercita pe deplin competențele prevăzute de Regulamentul privind Parchetul European.
Hotărârea se referă și la cererile anterioare ale Parchetului European privind ridicarea imunității. Tribunalul a constatat că nu a fost luată o decizie validă de Curtea de Conturi Europeană și că este în interesul Uniunii Europene ca Parchetul European să poată strânge probe suplimentare pe durata anchetei.
Printre aceste probe se numără și mărturiile funcționarilor Uniunii Europene. Parchetul European afirmă că va putea continua investigația prin administrarea de probe în mod imparțial, în conformitate cu cadrul juridic aplicabil.
Parchetul European este parchetul independent al Uniunii Europene. Instituția investighează, urmărește penal și trimite în judecată infracțiunile care afectează interesele financiare ale UE.