Comisia Europeană propune prelungirea protecției temporare pentru persoanele care fug din Ucraina până la 4 martie 2028, dar introduce o limitare pentru noii veniți care nu au dreptul să părăsească Ucraina din cauza obligațiilor militare. Măsura păstrează protecția pentru ucrainenii aflați deja în Uniunea Europeană și deschide o etapă de pregătire a tranziției către statuturi legale mai stabile sau întoarceri voluntare în Ucraina, atunci când condițiile vor permite.
Pe scurt
-
Comisia Europeană propune prelungirea protecției temporare pentru ucrainenii din Uniunea Europeană până la 4 martie 2028.
-
Aproape 4,4 milioane de persoane strămutate din Ucraina beneficiază în prezent de protecție temporară în UE.
-
Protecția temporară nu ar urma să fie acordată, ca regulă, noilor veniți care nu sunt autorizați de Ucraina să părăsească țara din cauza obligațiilor militare.
-
Comisarul Magnus Brunner a spus că pentru ucrainenii deja aflați în UE și protejați temporar „nu se schimbă nimic”.
-
Comisia pregătește și un program-pilot de întoarcere voluntară și recuperare, cu sprijin practic pentru locuri de muncă, locuințe și educație în Ucraina.
Pentru milioanele de ucraineni care trăiesc acum în Uniunea Europeană, propunerea înseamnă încă un an de stabilitate legală. Protecția temporară trebuia să expire în martie 2027, iar Comisia vrea să o prelungească până la 4 martie 2028, fără să aștepte finalul perioadei actuale.
Magnus Brunner, comisarul european pentru afaceri interne și migrație, a spus în conferința de presă că martie 2027 este „mâine” pentru administrații, familii și oamenii care trebuie să își planifice viața. „Avem nevoie să menținem continuitatea, avem nevoie să menținem claritatea și stabilitatea”, a spus comisarul.
Protecția temporară le oferă persoanelor strămutate din Ucraina acces rapid la statut legal, cazare, sănătate, educație și muncă, fără să oblige fiecare persoană să treacă printr-o procedură individuală de azil. Directiva a fost activată în martie 2022, după invazia la scară largă a Rusiei, și a devenit principalul instrument european pentru protejarea civililor ucraineni.
Comisia spune că aproape 4,4 milioane de persoane strămutate din Ucraina beneficiază acum de protecție temporară în Uniunea Europeană. Numărul rămâne stabil și chiar ușor în creștere din 2024, într-un context în care războiul Rusiei continuă, iar situația din Ucraina rămâne volatilă.
Propunerea urmărește continuarea protecției pentru persoanele care au nevoie de siguranță în Uniunea Europeană și, în același timp, adaptarea cadrului european la nevoile de apărare și reconstrucție ale Ucrainei. Comisia spune că această ajustare a fost discutată cu autoritățile ucrainene și cu statele membre.
Schimbarea sensibilă privește noii veniți. Comisia propune ca protecția temporară să nu fie acordată, ca regulă, persoanelor nou-sosite care nu sunt autorizate de autoritățile ucrainene să părăsească Ucraina din cauza obligațiilor militare. Măsura nu retrage protecția celor care se află deja în Uniunea Europeană.
Întrebat ce se întâmplă cu ucrainenii deja aflați în Europa și care primesc protecție temporară, Brunner a răspuns direct: „Nu se schimbă nimic pentru cei care sunt deja aici și primesc protecție temporară. Nu se schimbă nimic pentru ei.”
Precizarea vizează persoanele care au muncă, copii la școală, contracte de chirie, afaceri mici sau tratamente medicale în statele membre. Propunerea Comisiei nu le impune plecarea și nu le oprește automat protecția înainte de 4 martie 2028.
Comisia spune că limitarea pentru noii veniți a fost cerută de Ucraina. În conferința de presă, Brunner a respins acuzația că măsura ar fi discriminatorie și a spus că Uniunea Europeană nu trebuie să intre într-o „capcană de propagandă rusă”.
„Este un sprijin pentru ucraineni. Ei vor ca noi să facem asta. De aceea facem acest lucru”, a spus comisarul. El a adăugat că măsura a fost discutată atât cu autoritățile ucrainene, cât și cu statele membre, inclusiv cu cele care găzduiesc cei mai mulți refugiați ucraineni.
Criticile au vizat mai ales drepturile omului și posibila discriminare a bărbaților de vârstă militară. Întrebat despre reacțiile Consiliului Europei, Brunner a spus că drepturile fundamentale și drepturile omului au fost luate în calcul în discuțiile cu statele membre și cu Ucraina.
„Drepturile omului nu sunt negociabile”, a spus comisarul. El a subliniat că limitarea privește protecția temporară, nu accesul la azil. „Pentru procedura de azil, nu se schimbă nimic. Poți întotdeauna să ceri azil”, a spus Brunner.
Protecția temporară este un mecanism colectiv și rapid, folosit în situații de aflux masiv de persoane strămutate. Azilul rămâne o procedură individuală, prin care o persoană poate cere protecție internațională pe baza riscurilor proprii. Comisia spune că propunerea nu elimină dreptul de a cere azil.
Prelungirea până în 2028 este legată de trecerea treptată de la un regim de urgență la soluții mai stabile. Pentru o parte dintre ucraineni, asta poate însemna trecerea către statuturi legale naționale sau europene, bazate pe muncă, educație, cercetare sau ședere pe termen lung. Pentru alții, când condițiile vor permite, poate însemna întoarcere voluntară și reintegrare în Ucraina.
Comisia a propus încă din 2025 o cale europeană comună pentru ucrainenii din UE, care include tranziția către alte statuturi legale, vizite exploratorii în Ucraina, programe de întoarcere voluntară și centre de informare numite Unity Hubs. Aceste centre trebuie să sprijine atât integrarea în statele gazdă, cât și pregătirea întoarcerii pentru cei care decid să revină în Ucraina.
Brunner a spus că statele membre trebuie să folosească perioada până în martie 2028 pentru a pregăti soluțiile de după protecția temporară. „Va exista un timp după martie 2028”, a spus comisarul, explicând că recomandările Consiliului cer statelor membre să analizeze opțiunile pentru oamenii aflați acum sub protecție temporară.
Comisia lansează și un program-pilot de întoarcere voluntară și recuperare. Programul ar urma să fie dezvoltat împreună cu statele membre interesate și autoritățile ucrainene și să ofere sprijin practic în Ucraina, în domenii precum locuri de muncă, locuințe și educație.
În conferința de presă, Brunner a legat acest program de Unity Hubs și de nevoia de a concentra mai bine instrumentele existente. „Avem posibilități diferite”, a spus el, precizând că unele centre sunt deja în mai multe state membre și că obiectivul este ca sprijinul să devină mai eficient.
„Să oferim certitudine astăzi, să pregătim responsabil ziua de mâine și să continuăm să fim alături de Ucraina și de oamenii săi”, a spus Brunner, descriind obiectivul propunerii.
Henna Virkkunen, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, a spus că propunerea răspunde atât nevoii acute a milioanelor de ucraineni care fug de agresiunea rusă, cât și nevoilor actuale de apărare ale Ucrainei. Ea a spus că, atunci când va veni momentul tranziției dincolo de protecția temporară, Comisia va urmări „căi corecte”, prin integrare pentru cei care rămân și sprijin pentru cei care vor să se întoarcă.
Statele membre trebuie să mențină protecția pentru milioane de oameni, să evite presiunea inutilă asupra sistemelor de azil, să ofere claritate familiilor ucrainene și să răspundă solicitării Ucrainei privind persoanele aflate sub obligații militare.
Pentru ucrainenii din UE, efectul imediat al propunerii este menținerea protecției până în 2028. Pentru persoanele care ar urma să vină după adoptarea propunerii, regula devine mai strictă dacă autoritățile ucrainene nu le permit să părăsească țara din cauza obligațiilor militare. Pentru cei care au motive individuale de protecție, procedura de azil rămâne deschisă.
Propunerea trebuie acum adoptată de Consiliu. Dacă va fi aprobată, protecția temporară va continua până la 4 martie 2028, iar Uniunea Europeană va pregăti în paralel statuturi legale mai stabile, integrare în statele gazdă și mecanisme de întoarcere voluntară pentru cei care vor să revină în Ucraina.
Protecția temporară este un mecanism european activat pentru prima dată în martie 2022, după invazia pe scară largă a Rusiei împotriva Ucrainei. Directiva oferă protecție imediată persoanelor strămutate, cu drepturi la cazare, sănătate, educație și muncă. Comisia Europeană spune că, dacă situația din Ucraina se schimbă și permite întoarceri treptate și reintegrare durabilă, poate propune Consiliului suspendarea protecției temporare înainte de data finală prevăzută.