Comisia pentru pescuit a Parlamentului European solicită Comisiei Europene să evalueze și să revizuiască planul multianual pentru pescuit în Marea Baltică, după ce acesta nu a reușit să readucă populațiile de pește la niveluri sustenabile. Raportul adoptat cu 15 voturi pentru, 6 împotrivă și 6 abțineri subliniază necesitatea unor măsuri mai eficiente pentru a preveni declinul continuu al resurselor marine.

Pe scurt

1. Eurodeputații cer revizuirea planului UE pentru pescuit în Marea Baltică, considerat ineficient.

2. Stocurile de pește nu au fost refăcute la niveluri sustenabile, în ciuda regulilor existente.

3. Se propune un nou sistem bazat pe date științifice și mecanisme automate de intervenție.

4. Parlamentul solicită sprijin financiar pentru pescari și comunitățile afectate.

5. Eurodeputații cer acțiuni împotriva practicilor Rusiei și a riscurilor de poluare din regiune.

Raportul indică faptul că planul multianual al Uniunii Europene pentru pescuit în Marea Baltică nu a reușit să își atingă obiectivul principal, acela de a readuce populațiile de pește exploatate la niveluri care să permită producția maximă sustenabilă. În acest context, eurodeputații solicită o evaluare a regulamentului și deschiderea posibilității unei revizuiri, cu scopul de a introduce un cadru mai eficient și mai ușor de aplicat pentru sectorul pescuitului.

Printre măsurile propuse se numără introducerea unor mecanisme automate care să fie activate atunci când stocurile de pește scad sub anumite praguri stabilite conform principiului precauției. De asemenea, eurodeputații solicită ca deciziile privind capturile totale admise să fie pe deplin aliniate la datele științifice disponibile, luând în considerare în același timp impactul socio-economic asupra comunităților dependente de pescuit.

Raportul atrage atenția asupra complexității ecosistemului Mării Baltice, caracterizat printr-o vulnerabilitate ridicată, rate lente de refacere a stocurilor și incertitudini științifice. Eurodeputații cer utilizarea datelor furnizate de Consiliul Internațional pentru Explorarea Mării și realizarea unor studii suplimentare, inclusiv cartografiere genetică a populațiilor de pești, pentru a îmbunătăți gestionarea resurselor.

În paralel, documentul abordează și presiunile exercitate asupra ecosistemului de factori naturali și antropici. Eurodeputații solicită măsuri țintite pentru gestionarea speciilor prădătoare, precum cormoranii și focile, precum și finanțare adecvată pentru monitorizare și intervenție.

Raportul introduce și o dimensiune de securitate și mediu mai largă. Eurodeputații solicită lansarea unui program european coordonat pentru identificarea și eliminarea munițiilor convenționale și chimice rămase din al Doilea Război Mondial, care continuă să contamineze mediul marin și să reprezinte un risc pentru sănătatea populației.

În același timp, eurodeputații atrag atenția asupra influenței externe în gestionarea resurselor. Aceștia notează că Rusia stabilește unilateral cote de pescuit care depășesc nivelurile sustenabile și nu respectă recomandările științifice. Parlamentul solicită Comisiei și Consiliului să ia în considerare măsuri pentru a exercita presiuni în vederea alinierii acestor cote la standardele internaționale.

De asemenea, este evidențiată prezența tot mai mare a așa-numitei „flote fantomă” ruse în Marea Baltică, descrisă ca operând cu standarde minime de siguranță și de mediu. Eurodeputații cer Comisiei să analizeze modalități de combatere a acestor activități și să asigure aplicarea deplină a sancțiunilor existente.

Raportul solicită, totodată, evaluarea modului în care sunt distribuite cotele de pescuit între segmentele flotelor naționale, pentru a identifica eventuale legături între presiunea asupra resurselor și alocarea acestor cote. În paralel, eurodeputații cer sprijin financiar și social pentru pescarii și comunitățile afectate de restricții și de declinul resurselor.

Raportul urmează să fie supus votului în plenul Parlamentului European în luna mai, înainte de eventuale propuneri legislative ale Comisiei Europene.

Marea Baltică se confruntă de mai multe decenii cu degradarea ecosistemului, inclusiv creșterea temperaturii apei, scăderea salinității și eutrofizarea, generate în principal de poluarea agricolă și de apele uzate. Aceste fenomene afectează zonele de reproducere ale peștilor și contribuie la scăderea biomasei speciilor comerciale, precum codul.

Pe lângă presiunile ecologice, utilizarea intensă a Mării Baltice pentru transport, pescuit și energie eoliană accentuează presiunea asupra ecosistemului, determinând Uniunea Europeană să reevalueze instrumentele de gestionare a resurselor marine.