Pe vremuri, un medic devenea cu atât mai bun cu cât vedea și înțelegea mai mulți pacienți. Fiecare interacțiune reală îl ajuta să crească. Indiferent de cât de mult le cereau profesorii la școală, practica era cea care îi ajuta să acumuleze experiența unui „medic bun”. Iar practica aceasta însemna zeci și zeci și sute și mii de pacienți cu care medicul se întâlnea an după an.
De fapt, aceste vremuri despre care vorbim nu sunt prea departe. Sistemul românesc de învățământ pune adesea în prim plan teoria în detrimentul practicii. Iar asta nu se întâmplă doar în cazul medicinei. E o discuție lungă, există adepți ai ambelor tabere, însă e tot mai clar pentru tot mai multă lume că lucrurile trebuie să se schimbe.
Vreți un motiv serios pentru necesitatea schimbării?
Lumea întreagă se schimbă cu o viteză amețitoare, lumea reală se împletește cu o mulțime de realități virtuale, câteodată melanjul acesta poate fi periculos, dar atunci când singurul gând pe care îl au oamenii este să facă bine, realitatea virtuală ne oferă un ajutor imposibil de înlocuit.
În urmă cu trei ani, în 2016, pe atunci noul rector al UMF „Grigore T. Popa” din Iaşi, profesorul universitar dr. Viorel Scripcariu a înțeles ce porți uimitoare poate deschide asocierea dintre realitatea de zi cu zi în care trăiau studenții și profesorii UMF și lucrul într-un spațiu virtual.
Universitatea pusese deja bazele e-learning în 2010 – era atunci prima platformă de acest fel dintr-o școală de medicină românească – iar noul proiect în care a intrat universitatea a cerut doar un upgrade al acesteia.
Rezultatul?
În 2018, UMF Iași a început programul ”TELSON – Problem-based and team-based learning strategies in the education of biomedical and natural sciences” împreună cu două universităţi partenere: Masaryk University din Brno, Cehia şi St. George’s Hospital Medical School din Londra.
Românii, cehii și britanicii au pornit atunci împreună la un drum ce avea să se dovedească mult mai interesant decât arăta la început.
Ce înseamnă TELSON:
Pe scurt, posibilitatea de te antrena în timpul școlii, într-un mediu virtual controlat de specialiști în medicină și IT, pentru anii de practică ce vor urma după studii.
Altfel spus? Proiectul îi ajută pe studenții UMF Iași să „ardă” etape, să câștige ani din perioada în care vor fi medici învățând pe baza unor scenarii virtuale.
L-am întrebat pe asistentul universitar dr. Adrian Ciureanu, cel care concepuse în 2010 platforma de e-learning a universității, ce metode folosesc profesorii în TELSON.
„Cele două metode pilotate în cadrul proiectului se numesc «Învăţare bazată pe echipă» (Team-Based Learning -TBL) şi «Învăţare bazată pe problemă» (Problem-Based Learning – PBL).
Prima metodă este remarcabilă prin faptul că antrenează studenţii în ceea ce se numeşte «învăţare pe cont propriu» („self-directed learning”) prin înlocuirea formei clasice de curs (în care profesorul predă şi studenţii notează) printr-o succesiune de 3 etape educaţionale în care, în prima etapă, studenţii trebuie să înveţe materia ce se va preda în timpul cursului anterior desfăşurării lui, iar în următoarele două etape care vor avea loc în timpul cursului, studenţii vor parcurge un proces de evaluarea a cunoştinţelor dobîndite şi vor rezolva într-un scenariu virtual cazul unui pacient. Iar pacientul ar putea fi unul real.”
„Totul e la standarde europene! Cel mai mare avantaj e că am ascultat opiniile tuturor.” afirmă entuziast un student care a participat la program.
Studenții lucrează în echipe de până la șase membri. Profesorii urmăresc astfel nu doar cât a învățat fiecare elev în parte, ci și cât învață fiecare echipă. Mitul profesorului-doctor-genial care rezolvă problemele imposibile singur primește, astfel, o lovitură grea. Până la urmă, chiar și doctor House apela, din când în când, la ajutorul colegilor, nu-i așa?
„Ar fi excelent dacă acest program ar putea fi implementat în sistemul educațional obișnuit.” spune un alt participant la proiect.
Profesorii folosesc ce-a de-a doua metodă de învățare, TBL, în timpul lucrărilor practice sau a stagiilor clinice. Ambele metode folosesc scenarii virtuale şi reprezentarea formalizată a curriculumului.
Studenții care au participat la proiect au fost din anii cei mai grei ai școlii de medicină – anii IV și V. Scenariile în care au lucrat au fost despre Gastroenterologie, Biochimie clinică şi Nefrologie și au fost coordonate de conf. dr. Gabriela Ştefănescu, conf. dr. Dana-Mihaela Turliuc, conf. univ. Mihaela Moscalu, as. univ. dr. Georgiana Gîlcă-Blanariu, conf. dr. Bogdan Stoica, conf. dr. Ionuţ Nistor, as. univ. dr. Bogdan Iliescu şi as. univ. dr. Adrian Ciureanu.
TELSON se încheie, însă experiențele trăite de profesori și de cei peste 100 de studenți care au participat la proiect rămân. Dacă ar fi să tragem doar două învățăminte din toată această poveste, atunci sigur unul dintre ele ar fi că peste câțiva (puțini) ani, 100 de medici români vor reacționa mult mai repede într-un caz greu de care se vor lovi în cariera lor, apelând și la ajutorul colegilor.
Cel de-al doilea lucru pe care îl învățăm e legat de criza pe care pandemia de COVID-19 a provocat-o în toate sectoarele: învățământul online este posibil și în România, și asta la nivelul celor mai performante sisteme e-learning din Uniunea Europeană.
Universitatea de Medicină şi Farmacie „Grigore T. Popa” din Iaşi făcuse deja un pas important în direcția aceasta în 2010, când devenea singura școală de medicină din țară care permitea evaluarea cunoștințelor pe o platformă online.
În 2018, drumul era deja bătătorit, iar TELSON a venit ca o continuare firească.
