Autoritatea Bancară Europeană reduce raportările ESG ale băncilor, dar cere mai multă transparență despre riscurile climatice și shadow banking

Autoritatea Bancară Europeană schimbă regulile prin care băncile trebuie să arate publicului, investitorilor și supraveghetorilor ce riscuri au din zona ESG, din deținerile de acțiuni și din expunerile către entități de tip shadow banking. Noile standarde reduc raportarea inutilă, dar extind transparența către toate instituțiile bancare, într-un moment în care riscurile climatice, finanțarea sectoarelor fosile și legăturile cu finanțarea din afara sistemului bancar clasic devin tot mai importante pentru stabilitatea financiară.

Pe scurt

1. Autoritatea Bancară Europeană a publicat standardele tehnice finale pentru raportările Pilonului 3 privind riscurile ESG, expunerile la acțiuni și expunerile către shadow banking.

2. Pentru marile instituții, numărul de date cerute în raportările ESG scade cu aproximativ 37%, de la 2.614 la 1.648.

3. Instituțiile mici și necomplexe vor avea cerințe mult mai reduse și vor începe raportarea ESG cu data de referință 31 decembrie 2027.

4. Băncile vor trebui să publice informații despre expuneri la sectoare fosile, riscuri climatice fizice, clădiri garantate cu ipoteci și eficiența energetică a acestora.

5. Noile reguli introduc și raportări despre expunerea agregată la entități de tip shadow banking, adică entități implicate în intermediere de credit în afara cadrului bancar reglementat.

Pentru un cititor care nu urmărește dosarele bancare, schimbarea poate părea tehnică, dar miza este simplă: publicul trebuie să poată vedea mai clar unde se află riscurile din bilanțurile băncilor. O bancă poate fi expusă la companii din sectoare cu emisii ridicate, la credite garantate cu clădiri afectate de riscuri climatice, la acțiuni sau la entități financiare aflate în afara supravegherii bancare clasice.

Pilonul 3 este partea din regulile bancare care obligă instituțiile să publice informații despre riscurile lor. Aceste date sunt folosite de investitori, analiști, supraveghetori, jurnaliști economici și de piață pentru a înțelege cât de solidă este o bancă și cât de expusă este la anumite vulnerabilități.

Autoritatea Bancară Europeană a publicat standardele tehnice finale care modifică acest cadru de transparență. Pachetul pune în aplicare cerințe introduse prin Regulamentul privind cerințele de capital, CRR3, și acoperă trei zone: riscurile ESG, expunerile la acțiuni și expunerea agregată la entități de tip shadow banking.

Riscurile ESG includ riscuri de mediu, sociale și de guvernanță. În zona de mediu, băncile trebuie să arate cum sunt expuse la riscuri de tranziție, de exemplu finanțarea unor sectoare care pot fi afectate de trecerea la o economie cu emisii mai reduse, și la riscuri fizice, cum ar fi inundații, secetă, incendii, furtuni sau alte fenomene legate de climă.

Noile standarde extind cerințele ESG la toate instituțiile, nu doar la marile bănci listate, cum se întâmpla până acum. Extinderea este însă proporțională: instituțiile mari raportează mai multe informații, iar instituțiile mici și necomplexe au un set redus de date, pentru a evita costuri administrative excesive.

Pentru marile instituții, EBA trece la o abordare de tip „core plus supplement”, calibrată în funcție de dimensiunea și complexitatea băncii. Numărul de date ESG cerute scade de la 2.614 la 1.648, ceea ce înseamnă o reducere de aproximativ 37%.

Pentru alte instituții și pentru subsidiarele mari, numărul de date scade la 1.368. Instituțiile mici și necomplexe vor avea un set mult mai redus, de 269 de date, cu aproximativ 84% mai puține decât marile instituții.

Una dintre cele mai importante simplificări este eliminarea raportărilor legate de taxonomia UE din acest cadru Pilon 3. EBA explică această decizie prin nevoia de a evita dublarea informațiilor cerute prin alte reguli de raportare privind sustenabilitatea.

Pentru public, asta înseamnă că băncile nu vor mai repeta în Pilonul 3 aceleași informații pe care le raportează în alte cadre de sustenabilitate. În schimb, ele vor continua să publice date care ajută la înțelegerea riscurilor financiare legate de climă, de tranziția economică și de alte vulnerabilități ESG.

Noile reguli cer băncilor să publice informații despre expunerile către companii din sectoare care contribuie puternic la schimbările climatice. Printre acestea se află activități legate de cărbune, petrol, gaze, rafinare, distribuție de combustibili și transport prin conducte.

EBA introduce și o atenție sporită pentru infrastructura digitală cu consum mare de energie. Raportul include sectorul de infrastructură informatică, procesare de date, servicii de hosting și alte servicii de informare, în contextul creșterii emisiilor și a cererii de energie asociate centrelor de date, cloud computingului și infrastructurii legate de inteligența artificială.

Băncile vor trebui să raporteze și expunerile la riscuri climatice fizice. Aici intră credite și alte expuneri legate de activități, companii sau garanții aflate în zone vulnerabile la hazarduri de temperatură, vânt, apă sau mișcări ale solului, cum ar fi valuri de căldură, inundații, furtuni, secetă, incendii sau alunecări de teren.

Pentru creditele garantate cu clădiri, băncile vor trebui să arate informații despre performanța energetică a imobilelor folosite drept garanție. Acest lucru contează deoarece clădirile cu eficiență energetică slabă pot deveni mai costisitoare de întreținut, mai greu de vândut sau mai vulnerabile într-o economie care cere treptat renovare și decarbonizare.

Standardele cer și informații despre emisiile finanțate. Băncile vor trebui să publice, acolo unde este disponibil, ce emisii sunt asociate cu expunerile lor față de companii, incluzând emisiile de tip scope 1, scope 2 și scope 3 ale contrapărților. Dacă datele raportate direct de companii nu sunt disponibile, instituțiile pot folosi estimări, dar trebuie să explice metodologia.

O altă parte a pachetului privește shadow banking. Termenul desemnează entități implicate în activități de intermediere de credit în afara cadrului bancar reglementat. Aceste entități pot crea riscuri pentru stabilitatea financiară, mai ales dacă băncile au expuneri importante față de ele.

EBA introduce un nou model de publicare a expunerii agregate către entități de tip shadow banking. Pentru moment, cerința este păstrată simplă, fără detalii excesive pe categorii, deoarece cadrul de politică pentru aceste expuneri urmează să fie revizuit.

Pachetul modifică și raportările privind expunerile la acțiuni. În locul unor defalcări mai detaliate, instituțiile vor publica suma totală a expunerilor la acțiuni relevante potrivit CRR3, într-o formulă menținută cât mai simplă.

Autoritatea Bancară Europeană va trimite standardele tehnice finale Comisiei Europene pentru adoptare. Instituția va dezvolta și modelul de puncte de date și taxonomia XBRL necesare pentru transmiterea informațiilor către Pillar 3 Data Hub.

Noile standarde sunt așteptate să se aplice cu data de referință 31 decembrie 2026. Pentru instituțiile mici și necomplexe, prima dată de referință va fi 31 decembrie 2027, pentru a le oferi mai mult timp de pregătire.

Pachetul face parte din campania EBA „Simplifying to strengthen”, prin care autoritatea încearcă să reducă sarcinile inutile și să facă regulile bancare mai eficiente. Obiectivul nu este eliminarea transparenței, ci concentrarea pe datele care contează pentru evaluarea riscurilor.

CRR3 pune în aplicare în Uniunea Europeană reformele Basel III de după criza financiară, adaptate la specificul sectorului bancar european. Prin aceste standarde, EBA încearcă să combine două obiective care pot intra în tensiune: mai puțină birocrație pentru bănci și mai multe informații utile despre riscurile care pot afecta stabilitatea financiară.