fbpx

„Abia aștept să fiu propriul meu șef și să mă trezesc la 10:00 dimineața!”

Dacă vrei să devii antreprenor și pleci la drum cu gândul ăsta, îți spun, din start: renunță!

Dacă ai stat ani în șir, poate zeci de ani, agățat la remorca unui angajator și, brusc, vrei să treci în barca antreprenoriatului pe cont propriu, înarmează-te cu multă răbdare. Vei avea mai mulți nervi decât ai avut ca simplu angajat. Ah, da! Și ia-ți un telefon funcțional pentru că o să suni foarte multă lume.

Mi-am deschis propriul business în plină pandemie și restricții. Tocmai împlinesc un an de antreprenoriat pe cont propriu, după ce 22 de ani am fost doar angajat. Cum a fost?

Nu m-am trezit în nici o zi la 10 dimineața. Din contră! Mi-am pus de multe ori ceasul să sune mai devreme decât mă trezeam când eram angajat. Astfel, la 6 eram în picioare ca să am timp să duc la bun sfârșit toate task-urile pe care mi le programam pentru ziua respectivă. Și rareori reușeam să le fac pe toate. Pentru că atunci când ești patron faci de toate, și treaba șefului și a angajaților.

Și exact asta a fost și situația mea. Am devenit brusc patron, dar nu patronam pe nimeni. Eram șef în acte, și angajat în realitate.

Și chiar am făcut de toate. De la facturi și contracte, până la webdesign, setarea reclamelor pe Facebook și vânzarea word of mouth. Pentru că business-ul meu se desfășoară mult online, a trebuit să învăț de la zero ce presupune munca pe net. Nu, nu înseamnă să postezi câte o poză sau un text din când în când. În spatele fiecărei postări despre un produs, serviciu, brand este o muncă întreagă.

Așa că a trebuit să învăț concepte și cuvinte noi. „Facebook Ads”, „Google Ads”, „Conversie”, „Reach”, „CTA (Call to Action)”, „Engagement”, „Algoritm”, ” P&L (Profit and Loss)”, „KPY (Key Performance Indicators)”, „Avatar de client”, „Plan de Business”, „Plan de Marketing” sunt doar câțiva termeni de care habar nu aveam înainte să-mi lansez afacerea, dar de care m-am lovit puternic. Și a trebuit să învăț ce face fiecare în parte, cum funcționează și la ce mă ajută.

Așa că dacă aveți în plan să vă lansați o afacere, online sau offline, nu faceți ca mine. Documentare temeinic înainte, nu vă aruncați în gol pentru că s-ar putea să nu vă prindă nimeni. Învățați cum se lucrează cu fiecare plaftormă în parte, faceți training-uri ca să aflați cum se setează reclamele și cum se face marketing. Sunt foarte multe cursuri gratuite, lansate atât de Google, Facebook, Instagram, dar și mulți traineri care oferă destul de multă informație gratuit. Dacă nu veți învăța minimul necesar despre fiecare platormă sau concept în parte, veți fi copleșiți și depășiți de situație. Veți face multe greșeli care vă vor costa timp, bani, energie, nervi. Iar, într-un final, s-ar putea să vă doboare gândul de a renunța, de a vă întoarce la serviciul la care ați renunțat.

Mulți dintre voi o să mă întrebați: „de ce nu ai angajat o agenție care să preia activitatea de social media?”.

Am angajat, dar voi trece asta la greșeli. De ce? Nu pentru agenția nu era bună, ci pentru că am lăsat pe umerii lor toată munca, fără ca eu să am habar ce presupune acest job. Privind în urmă, dacă ar fi s-o iau de la capăt, mai întâi m-aș documenta despre activitatea pe care ar trebui s-o desfășoare agenția. Ca să știu ce să cer și să ami capacitatea de a analiza obiectiv munca oamenilor pe care i-am angajat. Trebuie să cunoașteți abc-ul rețelelor de socializare și al rulării unui business. Altfel, dacă rezultatele nu vor fi pe măsura așteptărilor, nu veți putea analiza obiectiv munca agenției, nu veți ști ce să cereți, ce să schimbați, unde să adăugați, unde să tăiați. Veți fi continuu nemulțumit (nu neapărat justificat) și cu banii dați.

Și încă ceva: nu angajați agenție de marketing dacă nu aveți bani pentru asta. Din cârpeală nu va ieși nimic bun. Din trei lei dați, zero lei se vor întoarce. Mai bine documentați-vă și faceți voi munca până când veți avea un buget consistent pentru această activitate.

Pentru că nu este ieftin. Angajarea unei agenții care să se ocupe de contentul lansat în social media (plătit și organic) costă minimum 700-800 de euro pe lună. Minim minimorum.

Și aici ajung la un alt ghimpe care m-a înțepat în primul an de antreprenoriat. Pentru că ești la început de drum, mulți colegi de breaslă sau clienți vor dori să vă reducă la stadiul de începător care trebuie mai întâi să-și dovedească autoritatea profesională prin gratuități. Câți antreprenori care se lăudau că rulează business-uri de milioane de euro nu am întâlnit gudurându-se pe lângă mine pentru o mocangeală! Acești afaceriști de carton vor considera întotdeauna că sunt îndreptățiți să primească servicii, produse gratis pentru că tu ești nou în branșă.

Recomandarea mea este să nu vă lăsați căpușați de asemenea specimene. Munca trebuie recompensată. Stați de vorbă sincer cu voi înșivă și răspundeți-vă la întrebarea asta: Dacă aș fi în locul clientului, m-aș lăsa pe mâna mea pentru serviciul oferit? Dacă răspunsul sincer și obiectiv este DA, atunci respectați-vă munca și oferiți gratuități în limite rezonabile, care să nu vă ocupe foarte mult timp.

O altă greșeală pe care am făcut-o în primele luni de antreprenoriat a fost să-mi pun toate ouăle în același coș. Adică mi-am lansat toată activitatea online, iar când a fost o pană serioasă de Facebook și Instagram, sau când Facebook și Apple s-au certat la cuțite pe monitorizarea utilizatorilor, afacerea a stat pe loc. Cu alte cuvinte, chiar dacă aveți business online, încercați să scoateți o mare parte și în offline. Iar un site de prezentare și vânzare vă poate scoate din belele. Plus, gândiți-vă că Facebook și Instagram vă pot închide oricând conturile, chiar și fără o justificare clară.

Mașinăria din spatele acestor platforme nu ia întotdeauna decizii echilibrate. Mie, de exemplu, Instagram mi-a refuzat o reclamă pentru aveam făcută o fotografie la prim-plan, într-un studio tv. Algoritmul a considerat că aceasta este o fotografie care încalcă regulile comunității.

Concret, mi-a băgat fotografia în categoria postărilor „Before and After”, care sunt interzise. De mai bine de un an nu mai ai voie să faci reclame în care să arăți un chip frumos sau un abdomen cu pătrățele după ce înainte erau vai de mama lor. Scopul este unul lăudabil. Rețelele sociale nu mai vor să încurajeze postările care instigă la perfecțiune din cauza dramelor create, în special, în rândul adolescentelor. Dar acest lucru l-am învățat pe pielea mea, testând și încercând toate instrumentele pe care ți le pune la dispoziție social media. Prețul a fost însă mare, pentru că fiecare greșeală în parte necesită timp: să fie descoperită, să fie înțeleasă, să fie îndreptată.

Așadar, lecția mea din lupta cu rețele sociale este să le transform într-un instrument de aducere a afacerii în offline. Să scot oamenii din spatele ecranelor laptopurilor și telefoanelor și să-i aduc față în față, în studio.

Mai am un motiv pentru care simt nevoia de interacțiune personală cu clienții. Social media poate fi o piatră de moară pentru depresie. Cu cât afacerea depinde mai mult de reacțiile din online, cu atât se adâncește deșărtăciunea spațiului virtual nelimitat.

Concret, când postările tale, pentru care ai făcut documentare zile-n șir sau sunt rodul muncii tale de-o viață, au 2-3 reacții vezi negru în fața ochilor. Te trec cele mai rele gânduri, stima de sine îți scade iremediabil, ai impresia că valoarea ta stă doar în cele 2-3 like-uri primite. Simți nimicinicia umană până în măruntaie.

Te ia durerea de stomac și te trece un fior de panică la gândul că atât poți, atât faci. Social media poate să fie un factor de anxietate extrem de puternic și ca să-i faci față ai nevoie de tărie de caracter, încredere puternică în propriile-ți forțe și stăpânire de sine.

Ca să depășesc acest stres mă testam zilnic. Aplicam tehnica de mai sus. Mă debarasam de mine, făceam un pas în spate, mă puneam în locul clientului și mă întrebam: „Dacă aș fi client, m-ar interesa cu adevărat această postare?” sau „Ce beneficii are clientul de pe urma acestei postări?”.

Dacă răspunsul sincer și obiectiv era da, atunci panica pe care o simțeam direct în inimă se mai calma. Au fost, însă, și multe situații când am constatat că marfa mea nu aducea valoare, emoție, motivație în viața clientului. Și atunci mă puneam la muncă să produc ceva care să fie folositor publicului meu țintă.

Goliciunea pe care o lasă în suflet lipsa de aprecieri din social media, este dublată de panica găsirii clienților. În primele luni, când am văzut că nu mai pot produce atât de mulți bani pe cât câștigam la angajator, m-a cuprins o anxietate greu de descris în cuvinte. M-au năpădit toate întrebările și gândurile negative: „Dacă am făcut cea mai mare greșeală din viața mea renunțând la un job stabil și bine plătit”, „Dacă nu o să mă pot descurca deloc pe cont propriu”, „Dacă trebuia să țin de postul stabil?”, „Dacă nu sunt în stare să rulez o afacere?”, „Poate ar trebui să-mi caut un nou job!”. Și lista este lungă.

Panică, regrete, întrebări fără răspuns, frică de necunoscut și instabilitate financiară. Cu toate acestea mă trezeam dimineața în gând și în stomac. Cu ele adormeam seara.

Ce am făcut să le atenuez? Am fost constantă. Am ales ca, în ciuda tuturor gândurilor negative, să aplic principiul „show up every day”. Dacă nu postez eu, altul sigur va posta și îmi va lua fața. Constanța este cea mai bună metodă de a crea publicului o dependență de tine și afacerea ta. Postați în fiecare zi ceva în așa fel încât oamenii să nu vă uite, să-și creeze obiceiul de a-și lua doza de informație, emoție, call to action de la voi.

Și am mai făcut un lucru, care m-a ajutat să-mi amintesc mereu de ce m-am apucat de business pe cont propriu. Îmi notam, zilnic pe hârtie lucrurile pe care știu să le fac. Îmi reconfirmam, astfel, autoritatea profesională ca să nu-mi pierd mințile, să nu mă las învinsă de vidul din online și offline.

Mai ales că, în multe cazuri, vizibilitatea unei postări nu ține doar de tine, ci și de algoritmii platfomei care arată postarea doar la 2% din lista de prieteni.

Antreprenoriatul mi-a adus mai mult timp și pentru mine și l-am folosit făcând sport. Mișcarea m-a ajutat să-mi găsesc zilnic dorința de a merge mai departe, a fost sursa mea de creativitate. Cele mai recente studii arată că un antrenament de doar 20 de minute ajută creierul să dezvolte zonele responsabile de memoria pe termen mediu și lung, starea de bine și relaxare.

Trăgând linie, pentru femeia care și-a deschis prima afacere la 40 de ani, nu a fost deloc simplu. Încă nu este simplu. Procesul de poziționare a business-ului pe piață este de durată. Vă recomand și vouă, dacă vreți să vă apucați să faceți bani pe cont propriu, să nu vă așteptați la miracole peste noapte.

Acum un an, un amic bun căruia i-am cerut părerea despre planul meu nebun, mi-a spus că voi reuși să mă impun în noul domeniu după minimum 12 luni, și asta după ce mă voi lovi de multe greșeli și ziduri pe care este imposibil să le vezi de la bun început. Și așa a fost.

Și nici să nu vă imaginați că statul sare în ajutorul vostru. În domeniul meu, de exemplu, de training-uri și consultanță media și de comunicare, nu există vreun ajutor de la stat. Mai ales că afacerea mea este înregistrată în București. În Capitală și Ilfov nu se mai acordă sprijin financiar afacerilor la început de drum pentru că sunt considerate zone dezvoltate care nu mai au nevoie de ajutor.

Nu există sprijin nici pentru tinerii întreprinzători, nici pentru femeile antreprenor, nici pentru oamenii care se apucă de afaceri la o vârstă dificilă, cum este cazul meu.

Așa că puneți mâna pe telefon și întâlniți-vă cu toate persoanele care vă pot deschide o ușă, un geam, o crpătură prin care puteți intra și face business. Un telefon dat astăzi, o întâlnire programată pentru mâine s-ar putea să se convertească în clienți peste o lună, 4-5 luni sau chiar un an. Chiar aseară m-a sunat un client care îmi urmărește activitatea în online încă din prima zi a lansării SHIFT și mi-a spus că vrea să se înscrie la cursul lansat pentru finalul octombrie.

Acestui client i-a luat un an de zile să se hotărască să apeleze la serviciile mele. Deci nu intrați în panică dacă discuțiile pe care le aveți cu posibili clienți nu se concretizează imediat. Oamenii au nevoie de timp, informații, imbolduri. Fiind constanți în viața lor îi veți ajuta să ia decizia de a cumpăra de la voi mai repede.

Cu alte cuvinte, ești singur-singurel, într-o lume a dinozaurilor. Și asta te obligă la exigență. Șeful din mine a fost extrem de exigent cu angajatul din mine. M-a obligat presiunea facturilor. Sau mai bine zis a lipsei lor.

Când tragi linie la sfârșit de lună și vezi că te descurcai mai bine financiar când erai angajat, îți crește doza de exigență automat. Îți piere cheful de trezit la 10:00 dimineața și te pui pe treabă. Antidotul fricii este acțiunea și speranța la o calitate a vieții mai bună. Adică exact motivul pentru care am renunțat la un job stabil, dar super solicitant din puncte de vedere mental și fizic. Consider că eforturile din antreprenoriat merită făcute pentru a avea mai multă libertate emoțională, fizică, mentală.

Prin antreprenoriat redescopăr sensul vieții care cred că ar trebui să fie bucuria. Bucuria de a trăi, de a experimenta, de a împărtăși binele cu alți oameni. Numai bine vă doresc și vouă și mulțumesc că m-ați citit până la final!

Valentina

Share.
EM360

Echipa editorială a portalului Economy & More / EM360 cu Adi Maniutiu

Comentariul tau