Uniunea Europeană înregistrează un nou record negativ în ceea ce privește consumul de țigări provenite din surse ilicite. Potrivit celei de-a 20-a ediții a studiului „Consumul ilicit de țigarete și produse din tutun încălzit, precum și ponderea produselor cu nicotină orală în Europa”, realizat de KPMG pentru Philip Morris International, în 2025, ponderea consumului ilicit a depășit pragul de 10%, nivel atins ultima dată în 2014. Datele arată, în plus, amploarea comerțului ilicit de produse din tutun, care a crescut cu 50% în ultimii 20 de ani.
Amploarea pierderilor estimate la nivelul veniturilor fiscale este de asemenea fără precedent: aproape 17 miliarde de euro. Sunt sume enorme care lipsesc atât din economie, cât și din industria legală.
Însă efectele comerțului ilicit cu țigări depășesc dimensiunea financiară. Fenomenul generează riscuri de sănătate publică, deoarece produsele ajung la consumatori fără niciun control privind proveniența sau calitatea, și alimentează totodată criminalitatea organizată, devenind o problemă presantă de securitate.
Stefano Betti, Director general adjunct al TRACIT și fost Consilier senior al INTERPOL, avertizează că piața neagră a produselor din tutun este strâns legată de activitatea grupărilor infracționale internaționale: „Există tot mai multe dovezi că organizații criminale extrem de periculoase sunt implicate simultan în traficul de droguri, contrafacere, infracțiuni de mediu și comerțul ilicit cu tutun”.
Una dintre evoluțiile recente este mutarea producției ilegale chiar în interiorul Uniunii Europene. Dacă în trecut principala problemă era introducerea țigărilor din afara spațiului comunitar, în prezent cresc rapid capacitățile de producție clandestină din statele membre. „Diferențele de preț vor genera întotdeauna migrarea mărfurilor. Ceea ce este cu adevărat îngrijorător este că asistăm la o creștere cu 20% a fabricilor ilegale care produc țigări chiar în Uniunea Europeană”, a explicat Christos Harpantidis, Group Chief Corporate Affairs Officer, Philip Morris International.
Extinderea fenomenului este alimentată de mai mulți factori. Diferențele mari de preț dintre statele europene, generate inclusiv de nivelurile diferite de taxare, stimulează contrabanda. Iar inflația și scăderea puterii de cumpărare îi determină pe unii consumatori să caute alternative mai ieftine, indiferent de sursă și riscuri. La fel de importantă este, însă, și capacitatea autorităților de a se adapta prompt la noile fluxuri de producție ilicită și contrabandă și de a combate rețelele infracționale.
În acest context, adoptarea de noi reglementări și politici publice ar trebui să se bazeze pe o evaluare atentă a efectelor deja observate în anumite state membre UE, în care fiscalitatea excesivă și reglementările foarte stricte au avut consecințe nedorite.
Christos Harpantidis pledează pentru o combinație de politici fiscale echilibrate, măsuri eficiente de aplicare a legii și cooperare între statele europene. În opinia sa, creșterea taxelor trebuie realizată gradual, astfel încât să nu împingă consumatorii către produsele ilegale: „nu spunem că taxele nu trebuie majorate, ci că acestea trebuie crescute moderat, pentru a evita șocurile care împing consumatorii către piața ilicită”.
Mesajul transmis de Stefano Betti merge în aceeași direcție. În opinia sa, politicile publice trebuie construite pe dovezi și cu includerea mecanismelor de control și aplicare a legii încă din faza de elaborare, pentru ca intenția de a reduce consumul să nu aibă efectul contrar și să alimenteze piața neagră.
Mai multe informații, în materialul video.
