Chiar dacă inflația s-a mai temperat în România, aceasta continuă să fie la un nivel dublu față de ce se întâmplă în Occident. Inflația afectează competitivitatea economiei, taie puternic din puterea de cumpărare a populației, în esență ne afectează pe toți. Ca și cum nu era de ajuns că avem prețuri la energie și gaze, plafonate, la un tarif mult mai mare decât în restul țărilor din regiune, Guvernul vine și pune, din nou, gaz pe focul inflației, prin creșterea accizelor la carburanți.
Ordonanţa privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru consolidare fiscală şi combaterea evaziunii fiscal, publicată vineri seară în Monitorul Oficial, prevede o creştere a accizelor, de la 1 ianuarie 2024, cu 50% din creşterea preţurilor de consum.
Potrivit OUG, nivelul accizelor se actualizează cu creşterea preţurilor de consum din ultimele 12 luni, calculată în luna septembrie a anului 2023, faţă de perioada octombrie 2014 – septembrie 2015.
Astfel, începând cu data de 1 ianuarie 2024, accizele se majorează cu 50% din creşterea preţurilor de consum, şi tot cu 50% de la 1 iulie 2024.
Ce înseamnă acest lucru? Încasări mai mari pentru stat și bătăi de cap pentru firme și populație.
Interesant este faptul că, prin Legea nr. 296/2023, există o altă procedură aplicabilă de la 1 ianuarie 2024, în sensul că valoarea accizelor este deja reglementată prin această lege ce modifică Anexa 1 la Codul fiscal, iar această lege prevede neactualizarea accizelor la data consacrată, 1 aprilie.
Altfel spus, s-a schimbat modificarea. Și dacă nu era de ajuns, statul a introdus, în noua ordonanță, noi proceduri de marcare a produselor energetice care, bineînțeles, vor genera noi costuri.
Efectele? Încă sunt greu de estimat pentru că Ministerul Finanțelor nu a actualizat încă tabelul accizelor. Vom putea calcula impactul probabil după Crăciun, înainte de Revelion, când MF va oferi datele exacte.
Ce putem însă anticipa este că aceste noi taxe vor duce la scumpirea carburanților într-o perioadă în care și prețul petrolului este prognozat să crească semnificativ pe fondul șantajului producției, practicat de OPEC+.
Scumpirea carburanților va determina un nou val de inflație, poate chiar mai mare decât în estimările inițiale, ce țineau cont doar de creșterea taxelor pe IMM, impozit pe cifra de afaceri etc.
BNR estima, recent, că vom avea o creștere tranzitorie a inflației, în prima parte a anului viitor. S-ar putea ca, urmare a creșterii accizelor la carburanți, să își modifice prognoza și să extindă intervalul pentru cel puțin primul semnestru din anul viitor.
Mai simplu spus, nu este exclus ca inflația să revină spre 9%, poate chiar 10%, dacă toate efectele negative ale creșterilor de taxe vor fi confirmate. Mai vreți o veste îngrijorătoare? Comisia Națională de Prognoză estimează că euro va trece de 5 lei în 2024, iar asta va pune presiune pe prețuri, în condițiile în care balanța comercială este și așa destul de fragilă.
Restructurarea operațiunilor, în prim-plan
Ce ne rămâne de făcut? Cred că restructurarea este cuvântul de ordine în anul viitor. O reorientare a business-ului pe linii de activitate sigure, o restrângere a activităților volatile.
Recent, un studiu derulat de Frames împreună cu Sierra Quadrant arăta că mare parte dintre investitori (78%) privesc anul 2024 ca unul dificil din punct de vedere economic, în timp ce doar 13% consideră că anul viitor va fi unul bun pentru business.
Întrebați care va fi cea mai mare provocare a lui 2024, cei mai mulți dintre cei 1067 antreprenori ce au participat la sondaj (71%) au indicat inflația și efectele sale – creșterea costurilor operaționale și scăderea vânzărilor.
În topul provocărilor s-au mai situat – efectele creșterii taxelor, menționată de 59% dintre antreprenori, criza forței de muncă (53%), scăderea puterii de cumpărare a populației (46%), problemele de finanțare/inclusiv scăderea creditului furnizor (41%) și creșterea costurilor cu energia, gazele și carburanții (37%).
Pe lista provocărilor se mai situează evoluția cursului valutar, menționată de 25% dintre intervievați și accentuarea blocajului financiar (19%).
Ce măsuri își propun managerii în 2024
Una dintre intrebările cheie ale cercetării se referă la soluțiile pe care managerii le au în vedere pentru a-și optimiza activitatea economică în 2024.
Limitarea cheltuielilor neesențiale pentru core-business-ul companiei se află în prim-planul majorității investitorilor (53%). Este vorba de cheltuielile logistice în principal, cele generate de funcționarea afacerii (chirii, costuri de birou, achiziții de mobilier, tehnică de calcul, utilități etc.)
O altă măsură o reprezintă restucturarea portofoliului de servicii/produse, menționată de 49% dintre cei intervievați. Focusul se va pune pe produsele/serviciile care aduc cel mai ridicat volum de vânzări/profit, celelalte urmând să fie trecut în stand-by.
Vânzarea activelor neesențiale pentru business (terenuri, clădiri, utilaje nefolosite etc.), menționată de 31% dintre respondenți, limitarea creditului comercial (29%) și renunțarea la liniile de leasing operațional (23%) se află, de asemenea, în focusul investitorilor.
Interesant este că numai 12% dintre intervievați au menționat disponibilizarea de personal ca soluție anti-criză, fapt care arată că, în continuare, criza de forță de muncă rămâne una dintre marile probleme ale economiei. De asemenea, de remarcat este și faptul că 26% dintre cei intervievați au declarat că vor miza pe digitalizarea afacerilor, în tentativa de a-și reduce costurile operaționale, un procent nesperat de mare mai ales într-o perioadă în care multe dintre investiții sunt trecute pe hold.
Pe lista măsurilor preconizate de manageri s-au mai aflat extinderea programelor de credit risc management, factoring și de gestiune activă a riscului valutar.
