„Mi-a sunat telefonul și o voce mi-a spus că băiatul meu a avut un accident și că trebuie urgent să îi trimit bani.” Cei trecuți de 40 de ani își amintesc cu siguranță astfel de întîmplări, în urma cărora mulți oameni au fost înșelați și au rămas fără bani sau case. Așa era în urmă cu puțin timp, chiar dacă în alt secol. 30-35 de ani au trecut repede, prea repede ca să învățăm ceva.
La sfîrșitul lui aprilie (sîntem în prezent, acum mai puțin de 2 luni), retailerul Marks & Spencer a oprit vînzările online. În perioada Paștelui, siteul său suferise un atac important, în urma căruia au fost furate inclusiv „unele date personale ale utilizatorilor”.
În urma atacului, clienții săi au putut să vadă în continuare produsele pe site, însă nu mai puteau să cumpere decît în magazine. Specialiștii care lucrează pentru companie (adică o importantă companie IT) au estimat atunci că vînzările online vor putea reveni parțial în iunie, deci în perioada în care citiți aceste rînduri.
Nefiind un client online al M&S, am aflat despre incident zilele trecute, în timpul unui eveniment organizat de unul dintre cei mai mari furnizori de securitate digitală din lume. Tot atunci am aflat și pierderile estimate pentru timpul scurs de la atacul cibernetic pînă acum: 300 de milioane de lire sterline!
300 de milioane de lire înseamnă aproximativ, țineți-vă respirația!, 7 milioane și jumătate pe zi! V-am avertizat să vă țineți respirația, pentru că eu a trebuit să refac calculele și cu ajutorul calculatorului ca să nu-mi sară inima din loc… 7.500.000, așa arată ecranul rece al telefonului.
Văzută așa, formată din pixeli pe cran, nu are prea mare importanță. Dar dacă ne gîndim că suma asta zilnică înseamnă salariul mediu lunar din România pentru 5 mii de angajați, începem să vedem dimensiunea reală a pierderilor. În fiecare zi, M&S a pierdut salariile lunare medii brute pentru 5000 de angajați români. În 40 de zile se adună peste 3 ani de astfel de salarii!
Poveștile cu înșelătoriile de pe vremea mea erau zdrobitoare. Îmi amintesc bătrîni distruși pentru că-și pierduseră economiile de-o viață într-o oră, cît le lua să meargă pînă la primul oficiu poștal să trimită banii pentru copilul care suferise un accident. Chiar și azi, înșelătoriile de genul acesta continuă. E un mesaj care circulă pe WhatsApp care arată cam așa: ”Tata, acesta e noul meu număr de telefon. Dă-mi te rog un mesaj pe…”, urmat de un link scurt. Ai accesat linkul? Fii atent la conturi, s-ar putea să se golească înainte să apuci să spui „click”. Ceea ce, sînteți de acord, înseamnă foarte puțin.
Apeluri în mijlocul zilei din tot felul de țări exotice sînt tot mai dese. Mailuri care imită în detaliu furnizorii de diverse servicii și care vă cer să accesați ”siteul furnizorului” – care e de fapt o clonă – și să vă plătiți datoria. Și exemplele pot continua și nu se vor opri decît atunci cînd imaginația hoților o va face.
Am scris mai sus că ”poveștile de pe vremea mea” erau altfel, eram tentat să continui și să zic că erau blînde pe lîngă ce e azi. Dar, de fapt, ”vremea mea” e și azi. Sîntem toți în aceeași oală, la fel de expuși. Diferența o face o decizie ce pare neînsemnată, un scurt click.
Un click ce pornește haosul.
