Tranzacţiile comerciale intragrup (dar transfrontaliere) pot fi o metodă prin care se pot manipula obligaţiile fiscale, evitând plata impozitelor în ţara în care are loc activitatea, fie plătind prea puţin, fie prea mult pentru anumite bunuri sau servicii achiziţionate de la entităţi componente ale companiei, aflate în altă ţară. Diversele reglementări, fie că vorbim despre regulamentele preţurilor de transfer, de OECD CRP, de UE D1164-2016 sau de Art.11 CF RO, NU au însă nicio legătură cu cotele de impozitare a profitului; acestea sunt decise de autoritățile naţionale şi nu implică o supraimpozitare în cazul multinaţionalelor, cota rămânând unitară. Totuşi, e o linie roşie foarte subţire între optimizare fiscală şi evaziune, o linie care nu ar trebui nici forţată nici depăşită. Pentru asta e însă nevoie de un ANAF informatizat, bine pregătit şi plin de profesionişti. Nu e prea târziu. Oricum, până să arătăm cu degetul şi să ne lansăm în discursuri populiste legate de capitalul străin şi pierderea profiturilor, e bine să înţelegem despre ce vorbim, fara sa atacam investiţiile străine sau învrăjbind capitalurile între ele, împărţindu-le după provenienţă.
www.economielaminut.ro & www.EM360.ro