Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a cerut marți, 20 octombrie, la Strasbourg, ca Uniunea Europeană să reacționeze mai repede și mai coordonat la atacurile asupra navigației din Marea Neagră. În fața Parlamentului European, ea a pledat pentru supraveghere maritimă, întărirea apărării împotriva dronelor și consultări politice imediate în situații de criză. În paralel, a prezentat demersurile cu Turcia, India și țări importatoare de alimente pentru un aranjament care să protejeze libertatea navigației.
Pe scurt
-
Kaja Kallas cere o reacție comună mai rapidă la atacurile asupra navigației din Marea Neagră. Potrivit declarației sale din 20 octombrie, au avut loc șase atacuri în zece zile, iar șapte marinari erau încă dispăruți după un atac asupra a două petroliere din apropierea litoralului românesc.
-
Șefa diplomației europene susține un protocol de urgență pentru consultări politice imediate și coordonare cu NATO în crize hibride majore, alături de întărirea apărării împotriva dronelor. Mecanismul este o propunere și are o aplicare mai largă decât incidentele din Marea Neagră.
-
România și Bulgaria au dezvoltat conceptul unui hub civil care ar reuni informații pentru detectarea amenințărilor și protejarea infrastructurii. Separat, rețeaua MARSUR III permite schimburi automate de date între forțele navale din 16 state membre. Hub-ul civil este distinct de o misiune navală de escortă.
-
Kallas estimează pierderile de venituri din exporturi ale Ucrainei la 60 de milioane de euro pe zi. Atacurile asupra porturilor, navelor și infrastructurii amenință aprovizionarea cu alimente și pun sub presiune inclusiv rutele alternative de export, potrivit acesteia.
-
Demersurile cu Turcia, India și țări importatoare de alimente urmăresc un aranjament pentru libertatea navigației. Potrivit lui Kallas, Ucraina a propus un asemenea aranjament, iar Rusia l-a respins; intervenția sa nu a anunțat încheierea unui acord.
-
Andrey Novakov, pentru PPE, și Tobias Cremer, pentru S&D, au cerut o misiune de protejare a navigației. Parlamentul European are programat votul asupra rezoluției la 22 octombrie, dar o eventuală misiune maritimă ar necesita decizii separate pentru a fi pusă în aplicare.
Kallas a descris o escaladare cu consecințe directe pentru echipajele navelor și securitatea regiunii. Potrivit declarației sale, în zece zile au avut loc șase atacuri cu drone suspectate a fi rusești, iar șapte marinari erau încă dispăruți după un atac asupra a două petroliere din apropierea litoralului românesc. Ea a spus și că avioane F-16 românești au doborât două drone deasupra apelor teritoriale ale României.
Atacurile amenință totodată una dintre principalele legături ale Ucrainei cu piețele externe. Kallas a estimat pierderile de venituri din exporturi la 60 de milioane de euro pe zi și a enumerat porturi, nave, depozite de cereale și infrastructură de transport printre țintele lovite de Rusia. Culoarele de solidaritate UE–Ucraina oferă rute alternative, însă, potrivit acesteia, atacurile asupra punctelor de trecere de la frontierele cu Republica Moldova, România și Polonia pun sub presiune și aceste conexiuni.
Pentru scurtarea timpului de reacție, șefa diplomației europene susține un protocol de urgență care ar permite consultări politice imediate în crize hibride majore și o coordonare mai bună, inclusiv cu NATO. Propunerea are o aplicare mai largă decât incidentele din Marea Neagră. Kallas a legat-o de nevoia dezvoltării și achiziției în comun a capabilităților de apărare, precum și de supravegherea flancului estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră.
Schimbul de informații ar urma să ajute la depistarea amenințărilor înainte ca acestea să provoace noi pagube. Kallas a invocat rețeaua MARSUR a Agenției Europene de Apărare, a cărei versiune MARSUR III permite schimburi automate de date între forțele navale din 16 state membre. Acordul semnat de agenție și serviciul diplomatic european la 25 martie îi permite acestuia din urmă să instaleze și să opereze terminale pentru a primi și transmite poziții ale navelor, alerte și rapoarte.
O componentă regională ar fi hub-ul de securitate maritimă al cărui concept a fost dezvoltat împreună de România și Bulgaria, cu sprijinul UE. Raportul comun al Comisiei și al Înaltului Reprezentant îl descrie ca pe o rețea condusă la nivel civil, care ar reuni informații din mai multe surse pentru protejarea infrastructurii și evaluarea riscurilor. Cooperarea prevăzută cu structurile de combatere a minelor marine este distinctă de o eventuală operațiune de escortare a navelor comerciale.
În plen, unii eurodeputați au cerut tocmai o intervenție pentru protejarea transportului maritim. Andrey Novakov, vorbind în numele Partidului Popular European, a solicitat trimiterea unei misiuni a UE în Marea Neagră. Tobias Cremer, pentru Socialiști și Democrați, a susținut o misiune de securitate maritimă și folosirea hub-ului pentru detectarea mai rapidă a amenințărilor și schimbul de informații. Kallas a prezentat măsurile de coordonare și supraveghere, fără să anunțe un nou mandat de desfășurare navală.
Pe plan diplomatic, ea a spus că lucrează cu Turcia, India și alți parteneri, inclusiv țări africane importatoare de alimente, pentru a obține un aranjament privind libertatea navigației. Potrivit lui Kallas, Ucraina a propus un asemenea aranjament, iar Rusia l-a respins. Demersurile continuă alături de presiunea asupra Moscovei și sprijinul pentru Kiev; intervenția sa nu a anunțat încheierea unui acord.
Consiliul European ceruse deja restabilirea imediată a trecerii în siguranță a navelor civile și comerciale în Marea Neagră. În concluziile reuniunii din 15–16 octombrie, liderii UE au condamnat atacurile, inclusiv pe cele din zonele economice exclusive ale României și Bulgariei, și au acuzat Rusia că folosește alimentele ca instrument de război, cu efecte asupra securității alimentare din Africa, Asia și Orientul Mijlociu.
Dezbaterea a ajuns și la strategia europeană pentru încheierea războiului din Ucraina, criticată de Marc Botenga și Özlem Demirel, din grupul Stânga. În răspunsul său final, Kallas a spus că le prezentase miniștrilor de externe încă din februarie un plan privind poziția UE în negocierile de pace. Ea a susținut că Uniunea trebuie să își formuleze propriile condiții, inclusiv în privința sancțiunilor pe care Rusia dorește să le vadă ridicate, pentru a contribui la o pace justă și durabilă.
Parlamentul European are programat pentru 22 octombrie votul asupra unei rezoluții privind escaladarea atacurilor. Acesta ar urma să fixeze poziția politică a instituției, în timp ce o eventuală misiune maritimă ar necesita decizii separate pentru a fi pusă în aplicare.
