De la marea criză din 2007 -2008 până în prezent, schimbarea a tot ceea ce credeam că este veșnic este considerată responsabilă pentru apariția unor mari probleme atât de natură economică dar și politică. Impresia este că lumea s-a hotărât brusc  să fie alta decât cea cu care ne-am obișnuit, să ne oblige la reevaluări și redefiniri ale principiilor și valorilor ce ne-au ghidat viața ani și ani de zile.

Instituții internaționale importante, foruri academice prestigioase, personalități de renume mondial atenționează omenirea asupra iminentei schimbări și averizează asura efectelor malefice ale acesteia. Se vorbește despre apariția a cinci importanți factori de risc, generatori ai condițiilor schimbării radicale a lumii în care trăim.

Primul este reprezentat de trendul descendent al creșterii economice combinat cu trendul ascendent al datoriei publice și apariția marilor mișcări migratorii. Consecința poate fi apariția unui climat favorabil declanșării unor noi crize cu efecte majore asupra accentuării inegalităților și decalajelor de dezvoltare. Al doilea este reprezentat de menținerea coruției și distribuirii inechitabile a profiturilor cu consecințe negative asupra credibilității la nivelul individului a modelului capitalist și a pieței globale. Al treilea este reprezentat de tendința protecționistă de limitare a relațiilor multipolare ceea ce conduce la restricționarea cadrului global de schimb și cooperare. Al patrulea este reprzentat de trecerea rapidă la cel de al parulea stadiu al revoluției industriale ceea ce va determina o nouă diviziune internațională a muncii nefavorabilă majorității țărilor cu capacități insuficiente de finanțare a educației și activității de cercetare-dezvoltare. Al cincilea este reprezentat de apariția unui puternic curent de reafirmare a identității naționale care este subminată uneori de fenomenul globalizării. Consecința este apariția unor mișcări naționalisto-populiste care, de multe ori, înlocuiesc rațiunea cu emoția în luarea deciziilor.

La imaginea actualelor schimbări ar mai trebui adăugat un element, acela al apariției și dezvoltării exponențiale a doi factori aproape inexistenți cu 25-30 de ani în urmă dar a căror evoluție viitoare poate fi din ce în ce mai  greu de controlat. Ponderea efectului lor asupra economiei  globale este enormă și în continuă creștere iar capacitatea actuală de gestionare a dinamicii lor este mai mult decât insuficientă.

Este vorba despre impactul deprecierii mediului natural și despre impactul informatizării.

Fără îndoială, conștientizarea dificultăților majore pe care umanitatea le va avea în viitorul apropiat de a reglementa problemele deprecierii mediului ca și de a se adapta la problemele ridicate de stadiu 4.0 al revoluției industriale determină  o stare de angoasă față de orice schimbare și o preocupare fără precedent, poate prea negativistă, pentru evidențierea unor posibile crize sau dezastre economice consecutive schimbărilor.

Prin esența ei, schimbarea este purtătoare de progres și nu ar trebui să genereze teamă și îngrijorare. Realitatea este însă alta. Există și teamă și îngrijorare.

Părerea unanimă a celor care studiază fenomenul schimbării actuale este aceea conform căreia de această dată este necesară o extremă prudență și o cât mai atentă pregătire în vederea contracarării efectelor negative ale acestei  schimbări. Nici o voce autorizată nu aduce în discuție posibilitatea , de această dată, a generării prin schimbare a unor efecte pozitive. Nu se vorbește niciodată și nicăieri despre o evoluție ci dese ori despre involuție.

Analiza fenomenelor și evenimentelor actuale  ne conduce la ideia schimbării   tipului de  model neoliberal, a paradigmei economiei globalizate și a sistemului ”motoarelor” clasice ale creșterii economice.

Oricât de mică ar fi ponderea economiei românești în ansamblul economiei globale, aceste schimbări nu ar trebui neglijate deoarece, inevitabil, ne vor afecta atât direct cât și prin efecte de contagiune. Din acest motiv, cunoașterea și adaptarea la aceste schimbări devin o necesitate imediată a politicii economice românești.

Poate că aceste schimbări, aflate încă pe un trend nu îndeajuns de spectaculos, pot părea mai puțin importante față de încurcatele probleme ale politicii interne românești dar ele nici nu pot fi ignorate de decidenții noștri politici deoarece, la o simplă trecere în revistă a structurii și eficienței economiei românești, rezultă cu claritate că România se află într-o stare de evidentă defazare nu numai față de trendul global al schimbărilor dar și față de eforturile existente la nivel european. 

Mircea Cosea

***********************************************

Profesorul Mircea Coșea a scris acum o nouă carte pe care v-o recomandăm: ”Lumea se Schimbă – România ce face?”. Ascultați-l pe profesor în acest scurt video, vorbind despre carte, aici și acum…

Veți înțelege și mai bine de ce veți vrea să o citiți. Fiți cu ochii pe postările noastre de pe pagina noastră de FB și pe articolele de pe site și veți afla cum puteți să câștigați/primiți 10 volume pe care vi le vom trimite noi. Între timp, lăsați un comentariu, la postarea despre cartea profesorului de pagina noastră de Facebook EM360 (postare din 1 iulie 2019) și spuneți-ne de ce ați vrea să fiți printre cei care ar putea primi cartea de la noi și, pe scurt, cum vedeți voi România în perioada aceasta a marilor schimbări.

CLICK & SUBSCRIBE LA CANALUL EM360 de YOUTUBE

LIKE & SHARE: PAGINA DE FACEBOOK EM360

#EM360 #EM360Studio #OutOfTheBox #EM360OutOfTheBox#EM360cuAdiManiutiu

#EconomyAndMore360 #EntertainmentAndMore360

 

Share.

Comentariul tau