Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat vineri, 6 decembrie, că a încheiat negocierile în cadrul celui de-al 65-lea summit al blocului latino-american de la Montevideo, ceea ce înseamnă ”o zi bună pentru competitivitatea Europei”.
Acest tratat va trebui în continuare aprobat de către cele douăzeci și șapte de țări membre ale UE și Parlamentul European. Acordul, care urmărește eliminarea aproape a tuturor taxelor vamale aplicate comerțului dintre UE și Mercosur (piața comună care reunește Brazilia, Argentina, Paraguay, Uruguay și Bolivia) a fost inițiat în 1999 și ar constitui cel mai important tratat de liber schimb încheiat vreodată de UE. Ar afecta 780 de milioane de oameni și între 40 și 45 de miliarde de euro în import și export. Ursula von der Leyen a declarat că ”Europa a fost întotdeauna un continent al comerțului, însă în lumea de astăzi există din ce în ce mai multe bariere comerciale. Întreprinderile și fermierii noștri se confruntă cu restricții din ce în ce mai mari, cu concurență neloială și cu incertitudini geopolitice, iar toate acestea le amenință competitivitatea. Noul parteneriat dintre Uniunea Europeană și Mercosur reprezintă o ocazie de a inversa această tendință.
În urmă cu cinci ani, am ajuns la un acord de principiu inițial între Uniunea Europeană și țările Mercosur – Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay. Acesta a generat însă preocupări în diferite sectoare ale societăților și ale economiei europene, de la fermieri la asociații de consumatori și ONG-uri de mediu.
Am ascultat cu atenție aceste voci și am abordat direct fiecare preocupare în cei cinci ani de negocieri. Acordul la care am ajuns acum prevede cele mai puternice protecții încorporate vreodată într-un acord comercial. El protejează sectoarele noastre economice esențiale, inclusiv agricultura și alimentele, ne protejează consumatorii prin aplicarea unor standarde ridicate și acordă prioritate protecției planetei și a plămânilor ei verzi. Acordul nu mai este același ca acum cinci ani – a fost transformat. Astăzi, putem spune cu încredere că este o ofertă mai bună pentru cetățenii Europei.”
Acest nou parteneriat vine într-un moment crucial pentru Europa. Peisajul mondial a devenit mai fragmentat și mai conflictual decât înainte. Anul trecut, valoarea restricțiilor comerciale la nivel mondial a crescut de peste trei ori. Pentru a depăși aceste provocări, trebuie să stabilim legături mai strânse cu parteneri care împărtășesc aceeași viziune.
Uniunea Europeană și Mercosur vor crea împreună o piață de 700 de milioane de persoane. Aceasta va aduce beneficii imediate în primul rând zecilor de mii de întreprinderi europene, dintre care jumătate sunt întreprinderi mici și mijlocii, care fac deja schimburi comerciale cu America Latină. Tarifele Mercosur pentru produsele europene sunt foarte mari: 35% pentru îmbrăcăminte, 27% pentru vin și până la 55% pentru alte produse agroalimentare. Acordul va elimina aproape toate tarifele pentru toate produsele, ceea ce va permite exportatorilor din UE să economisească până la 4 miliarde EUR pe an.
Acordul va deschide această piață dinamică exportatorilor europeni.
Acesta este, totodată, cel mai cuprinzător acord negociat vreodată pentru protejarea alimentelor și a băuturilor europene. Peste 350 de produse europene vor fi protejate printr-o indicație geografică. Vânzarea de imitații sau de falsuri va deveni, așadar, ilegală.
Contrar entuziasmului afișat de către doamna von der Leyen, acordul nu este primit cu același entuziasm, ba chiar refuzat de unii fermierii europeni ca și de pozițiile oficiale ale unor importante țări, sub auspiciile Franței/
Sub presiunea crescândă a fermierilor mobilizați împotriva acordului dintre Uniunea Europeană (UE) și Mercosur ,executivul francez, susținător ostil de multă vreme a acestui tratat, dar nu foarte activ pe scena europeană, caută acum aliați care să blocheze textul.
Acesta, care ar elimina aproape complet taxele vamale aplicate comerțului dintre cele două entități, ar constitui cel mai important tratat de liber schimb din istoria UE. Cum am ajuns la această situație care reflectă divergențe marcate între țările membre ale Uniunii?
Negocierile comerciale dintre UE și țările Mercosur, lansate în 1999, au fost finalizate în iunie 2019 odată cu anunțarea unui acord de principiu . Însă, din vara lui 2019, marcată de un sezon de incendii devastatoare în Amazon, mai multe țări, printre care Franța, și-au exprimat respingerea acordului sau o puternică reticență, în special din cauza impactului și consecințelor așteptate asupra mediului și asupra sănătății
Prin urmare, timp de cinci ani, UE a amânat soarta acestui acord fără a redeschide discuțiile asupra conținutului acestuia. Bruxelles vorbește acum despre o posibilă finalizare a discuțiilor până la sfârșitul anului 2024. Promotorii acordului au văzut două ferestre pentru a anunța această etapă: summitul G20 de la Brasilia (Brazilia), pe 18 și 19 noiembrie, sau summit-ul Mercosur. State, de la 5 la 7 decembrie la Montevideo (Uruguay).
Din iunie 2019, conținutul textului s-a schimbat puțin, cu excepția paragrafelor pe tema piețelor publice, a căror deschidere a stârnit îngrijorări pe partea braziliană. Pentru a liniști statele membre ale UE, Comisia a propus – ca și în cazul CETA, un acord între UE și Canada – să se adauge un instrument care să reafirme angajamentul părților de a pune în aplicare dispozițiile neobligatorii din capitolul acordului privind comerțul și dezvoltare durabilă. Pe acest instrument, a cărui versiune finală este ținută secretă, discuțiile continuă.
Experții avertizează asupra pericolelor textului în ceea ce privește clima și biodiversitatea, cu o posibilă accelerare a defrișărilor, ei au avertizat despre pericolele textului în ceea ce privește clima și biodiversitatea, cu o posibilă accelerare a defrișărilor cu o rată de 5 până la 25% pe an în primii șase ani de implementare.
Adoptarea în 2023 a Regulamentul european privind defrișările din import ar trebui să permită atenuarea oarecum a acestui risc. Dar, deloc surprinzător, țările Mercosur, ca și alți parteneri comerciali ai UE, au făcut presiuni asupra UE pentru a o descuraja să pună în aplicare acest regulament.
O întârziere de cel puțin un an a implementării a fost deja propusă de Comisia Europeană. Finalizarea acordului a fost blocată în iunie 2019, în special pentru că UE părea să fie de acord cu refuzul de a acorda avantaje comerciale Braziliei în timpul mandatului lui Jair Bolsonaro, timp în care defrișările a atins niveluri record.
Bruxelles-ul așteptase întoarcerea lui Lula pentru a relua discuțiile politice . Dar configurația echivalentă astăzi cu Javier Milei în Argentina nu mai pare să provoace aceeași oportunitate. Președintele argentinian, însă, nu-și ascunde dorința de a părăsi acordul de la Paris, în urma Statelor Unite, în lunile următoare.
Întrucât acordul este un ”acord de asociere” cuprinzând o componentă comercială și alta de natură mai politică, de cooperare, el necesită în principiu o ratificare unanimă a statelor în Consiliu, o ratificare de către Parlamentul European apoi de către toate statele membre conform procedurile lor naționale.
Aspectul comercial ar putea fi astfel pus în aplicare în cadrul unui acord interimar ratificat de o majoritate calificată (cel puțin cincisprezece state membre reprezentând 65% din populația totală a UE) în Consiliu și de Parlamentul European. Dacă majoritatea deputaților europeni s-au opus votării acordului așa cum este acesta în 2020, noua configurație a Parlamentului, rezultată în urma alegerilor din iunie, funcționează mai degrabă în favoarea acordului.
Astfel, o eventuală respingere a acordului de asociere complet într-un stat membru nu ar duce la scăderea părții comerciale. Aceasta este ceea ce a făcut Comisia pentru acordul cu Chile, aprobat de Consiliu în martie 2024. Dar statele membre ale UE au reamintit totuși în cadrul Consiliului, în 2018, că vor accepta această practică de la caz la caz și că acordul cu țările din Mercosur ar trebui să rămână mixt.
Până la proba contrarie, fiecare stat membru are, prin urmare, dreptul de veto. Iar în cazul trecerii în forță de către Comisie, o minoritate de blocare ar putea opri ratificarea acordului (cel puțin patru state membre și 35% din populația Uniunii).
În septembrie, unsprezece capitale i-au scris președintelui Comisiei pentru a o îndemna să găsească un acord politic, printre care Germania, Spania, Portugalia, Suedia, Danemarca, Finlanda, Croația, Estonia, Letonia, Luxemburg și Republica Cehă.
Germania, care trece printr-o criză fără precedent în industria sa, mizează pe beneficiile așteptate ale acordului, în special pentru sectoarele de automobile, produse chimice și mașini. Pentru Spania și Portugalia, proximitatea culturală și lingvistică pare a fi un atu pentru a beneficia de legături economice mai strânse între cele două regiuni.
În sfârșit, pentru țările din nordul Europei care sunt foarte favorabile acordurilor de liber schimb, credibilitatea UE este în joc și prin capacitatea sa de a încheia acest tip de acord comercial. Toate țările au prezentat, de asemenea, un argument geopolitic: diversificarea aprovizionării europene și stoparea ascensiunii Chinei în comerțul cu continentul latino-american.
Grupul țărilor favorabile nu constituie încă o majoritate calificată. Franța încearcă acum formarea unei minorități de blocare
Dar acest grup de țări nu constituie încă o majoritate calificată. Pe lângă Țările de Jos, Austria și Belgia, Irlanda, Italia și Polonia și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la impactul așteptat, în special pentru sectorul agricol.
Iar alții încă nu au vorbit.
Printre aceștia și România.
Deși lupta pentru putere și căutarea de candidați la Cotroceni ocupă tot timpul decidenților noștri politici, acordarea unei atenții speciale acordului Mercusor ar trebuie să fie prezentă. Inevitabil, exportul și competitivitatea produselor noastre vor fi afectate de competitivitatea mai mare a produselor sud americane. La Bruxelles, România ar trebui să își clarifice urgent poziția.
