Parlamentul European a cerut miercuri, 21 octombrie 2026, recunoașterea mai ușoară a calificărilor profesionale în alte state membre, sprijin financiar mai accesibil pentru cursanți și remunerarea echitabilă a stagiilor și uceniciei. Rezoluția privind educația și formarea profesională a fost adoptată cu 504 voturi pentru, 63 împotrivă și 99 de abțineri.
Pe scurt
-
Parlamentul European a adoptat rezoluția la 21 octombrie, cu 504 voturi pentru, 63 împotrivă și 99 de abțineri. Recomandările vor contribui la viitoarea strategie europeană, fără să schimbe direct legislația.
-
Eurodeputații cer recunoașterea automată a diplomelor și a rezultatelor învățării din mobilități, stagii și ucenicie în străinătate și progrese către recunoașterea calificărilor între state, la niveluri de educație comparabile.
-
Stagiile, ucenicia și locurile de muncă ar trebui să ofere remunerație echitabilă, condiții decente, siguranță și perspective de avansare; pentru ucenici, textul invocă legislația și contractele colective aplicabile.
-
Parlamentul cere extinderea instrumentelor de sprijin academic către cursanții din formarea profesională, o alocare Erasmus+ mai mare și burse de mobilitate adaptate costurilor reale.
-
Combaterea prejudecăților și implicarea persoanelor cu pregătire profesională în deciziile publice sunt alte priorități. Rezoluția recunoaște și programele profesionale de nivel terțiar.
-
Cifra de 60% pentru calificări de nivel cel mult mediu, atribuită Cedefop de Parlament, diferă de comparația UE-27 din ediția 2025: aceasta indică aproximativ 60% pentru calificări înalte și 40% pentru calificări medii în oportunitățile de angajare din 2022–2035. Ediția 2026 acoperă o altă perioadă, 2023–2035.
Textul formulează recomandări pentru Comisia Europeană și statele membre și contribuie la pregătirea viitoarei strategii europene pentru educație și formare profesională. Nu modifică direct normele privind recunoașterea calificărilor, plata stagiilor sau finanțarea națională. Raportul a fost pregătit de Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale (EMPL), care l-a aprobat la 1 octombrie.
În privința mobilității, eurodeputații cer un cadru european solid pentru recunoașterea automată a diplomelor și a rezultatelor învățării dobândite în perioade de mobilitate, stagii și ucenicie în străinătate. Separat, solicită simplificarea și accelerarea recunoașterii calificărilor profesionale și avansarea către recunoașterea automată, între statele membre, a calificărilor academice și profesionale corespunzătoare unor niveluri de educație comparabile. Recunoașterea mai rapidă ar reduce obstacolele pentru persoanele care vor să lucreze sau să își continue pregătirea într-o altă țară.
Parlamentul solicită stagii, ucenicie și locuri de muncă de calitate, remunerate echitabil. În cazul ucenicilor, textul cere expres respectarea legislației europene și naționale și a contractelor colective aplicabile, precum și îmbinarea practicii la locul de muncă cu pregătirea într-un cadru educațional structurat. Salariile echitabile, condițiile decente, siguranța locului de muncă și perspectivele de avansare sunt prezentate drept condiții pentru atragerea și păstrarea lucrătorilor calificați.
Statele membre sunt îndemnate să îmbunătățească nivelul, accesibilitatea și echitatea sprijinului financiar pentru cursanții din educația și formarea profesională. Recomandarea este extinderea instrumentelor de sprijin academic și a sistemelor publice existente, în funcție de particularitățile naționale, în locul creării unor sisteme separate. Regulile de eligibilitate pentru legitimații de student, finanțare, recunoașterea calificărilor și accesul la locuri de muncă în sectorul public ar trebui să evite discriminarea între filierele profesionale și academice.
Eurodeputații cer și creșterea alocării Erasmus+ pentru formarea profesională, burse de mobilitate adaptate costurilor reale din țara gazdă și proceduri mai simple pentru participarea întreprinderilor mici și mijlocii. Comisia este invitată să susțină investițiile naționale prin recomandările specifice fiecărei țări din Semestrul european și prin folosirea eficientă a fondurilor UE.
Rezoluția urmărește și schimbarea percepției asupra educației profesionale. Parlamentul recomandă o terminologie bazată pe nivelurile Cadrului european al calificărilor, în locul etichetelor ierarhice de educație „superioară” și „inferioară”. Formarea profesională nu se limitează la calificările de nivel mediu: textul susține explicit programele profesionale de nivel terțiar și continuarea studiilor în instituții de formare avansată sau în universități.
Potrivit eurodeputaților, persoanele cu pregătire profesională sunt insuficient reprezentate în deciziile politice și administrative. Ei cer implicarea cursanților, ucenicilor, absolvenților, profesorilor, formatorilor, angajatorilor, sindicatelor și camerelor de comerț în elaborarea politicilor, astfel încât experiența practică să fie mai bine reflectată în deciziile publice.
Raportoarea Brigitte van den Berg, eurodeputată neerlandeză din Renew Europe, a legat competitivitatea europeană de recunoașterea competențelor practice. În declarația publicată de Parlament, ea a criticat tratarea formării profesionale ca opțiune de rang secund și a cerut recunoaștere corespunzătoare, legături cu întreprinderile și oportunități de mobilitate în Europa.
Tranziția verde și digitală, investițiile industriale și îmbătrânirea populației active sunt printre motivele invocate de Parlament pentru întărirea formării profesionale. Cifra de 60% folosită în acest context necesită însă o distincție: rezoluția și comunicatul PE atribuie Cedefop estimarea că 60% dintre oportunitățile de angajare până în 2035 ar necesita calificări de nivel cel mult mediu.
Această formulare diferă de comparația pentru UE-27 publicată de Cedefop în raportul pentru Letonia din ediția 2025 a prognozei. Pentru perioada 2022–2035, figura 5 indică aproximativ 60% dintre oportunitățile de angajare pentru calificări înalte și 40% pentru calificări medii. Aceste valori aparțin ediției 2025; Cedefop a publicat între timp actualizarea din 2026, pentru intervalul 2023–2035. Procentul invocat de Parlament nu poate fi echivalat cu ponderea locurilor de muncă destinate exclusiv absolvenților formării profesionale.
Indicatorul privind oportunitățile de angajare include atât evoluția numărului de locuri de muncă, cât și nevoia de a înlocui lucrătorii care părăsesc ocupația, inclusiv prin pensionare. Nu reprezintă doar posturi nou-create și nici ponderea din totalul locurilor de muncă existente în 2035. Organizarea educației și formării profesionale rămâne în principal responsabilitatea statelor membre, iar UE susține cooperarea, mobilitatea și investițiile.
Documente și surse principale
-
Rezoluția adoptată privind educația și formarea profesională – 21 octombrie 2026
Rezoluție adoptată
Parlamentul European
21 octombrie 2026
EN
PDF
Textul final P10_TA(2026)0358: sprijin financiar (punctul 6), remunerare și reprezentare (10 și 31), mobilitate (14–17), nivel terțiar (19) și recunoaștere (37); cifra de 60% apare în considerentul D.
Consultă documentul → -
Parlamentul European solicită valorizarea educației și formării profesionale
Comunicat oficial
Parlamentul European
21 octombrie 2026
EN
External link
Comunicatul confirmă votul de 504–63–99, principalele recomandări, raportoarea și aprobarea raportului în comisie la 1 octombrie.
Consultă documentul → -
Cedefop, Skills Forecast 2025 – raportul pentru Letonia și comparația UE-27
Raport statistic
Cedefop
EN
PDF
Pagina numerotată 8, figura 5: în UE-27, aproximativ 60% dintre oportunitățile de angajare din 2022–2035 corespund calificărilor înalte și 40% celor medii. Comparația UE este distinctă de valorile pentru Letonia.
Consultă documentul →
