AFM va crește sumele de bani alocate programului Casa Verde; Parlamentul României a modificat legea energiei, astfel încât să se ”vopsească producătorii de energie” în prosumatori; Consiliul Concurenței ”recomandă” modificarea legislației pentru posibilitatea ocupării terenurilor agricole cu panouri fotovoltaice, acțiuni care trebuie atent analizate, nu doar să îmbogățească o mână de firme și care pot să creeze insecuritate în România..
AFM arată că proprietarii de case din România vor putea beneficia, începând cu anul viitor, de vouchere în valoare de 25.000 lei pentru a-și instala pe acoperișuri sisteme fotovoltaice cu o putere de minim 3 kW, chiar dacă o instalație de 3 kW, astăzi costă 12.000 lei. Astăzi avem cca 100.000 de prosumatori și o putere instalată de peste 1.400 MW, în următorii doi ani luând în considerare dosarele deja depuse și care anticipăm că se vor depune la AFM anul viitor, vom atinge 3.000 MW putere instalată în fotovoltaice doar la prosumatori (jumătate din consumul orar al României). Această situație probabil va genera două importante probleme, căderi repetate ale alimentării cu energie electrică la nivelul unor zone din sistemele de distribuție, aspect care nu se datorează faptului că ”nu s-a investit în rețele”, ci că în rețelele de distribuție energie electrică nu există sisteme de echilibrare fizică. În urmă cu 70 de ani când a fost conceput sistemul electroenergetic, echilibrarea fizică s-a gândit să fie realizată la nivelul sistemului de transport, aspect care nu s-a schimbat până în prezent.
Parlamentul României a transmis spre promulgare, modificările la legea energiei care vine să accetueze și mai mult potențialele probleme viitoare în sistemul energetic, ascuznând sub ”pielea de prosumator”, producătorii efectivi de energie electrică, prin ridicarea nivelului până la care un consumator poate să producă energie electrică de la 200 kW (varianta inițială a proiectului de lege) la 400 kW și stabilind că limita până la care se poate să nu se facă echilibrarea este de 900 kW în loc de 400 kW (varianta inițială a proiectului de lege). Spre exemplificare, teoretic, putem avea 10 prosumatori, care produc, cât se consumă într-o oră minimală în România, si care se pot opri din produs brusc, la o schimbare a vremi, lăsând fără energie o țară întreagă!!!
Consiliul Concurenței recomandă modificarea legislației pentru posibilitatea ocupării terenurilor agricole cu panouri fotovoltaice. După ce în urmă cu 2 ani, cu un puternic lobby s-a reușit impunerea prin lege ca pășunile să poată fi transformate în parcuri fotovoltaice (!!!), acum se încearcă același lucru și pe terenurile agricole. Numeroasele cereri de autorizări și racordări la rețea a regenerabilelor arată că afacerea este una extrem de profitabilă, însă aceasta nu trebuie să pună, în pericol securitatea alimentară a românilor. În present există solicitări de racordare pe partea de producere de energie electrică fotovoltaică și eoliană, de peste 35.000 MW (de 6 ori mai mult decât consumă astăzi România)!!!
Defazarea gravă între diferitele faze ale unei tranziții energetice, este un important factor de insecuritate energetică la nivelul României:
- Consumul de energie electrică al României nu prefigurează un trend atât de asccendent în următorii ani cât să preia producția acestei energii (consumul de energie electrică fiind în scădere constantă în ultimii ani).
- Lipsa unui Noul Model al Sistemului Energetic Românesc, capabil să răspundă provocărilor viitoare, nu este vorba doar să mai construiești câteva rețele, ci să pregătești întreaga insfrastructură pentru toate utilizările de energie utilă (energie termică, echipamente, infrastructură industrială, iluminat) în toate componentele sale (producție, stocare, canale de distribuție, mijloace de echilibrare) pentru noile tehnologii de producție și consum de energie, într-un mod sustenabil social.
- Inexistența unor sisteme de echilibrare adecvate amplitudinii variabilității viitoarelor producții și volatilități ale consumului, dar și asigurarea echitabilității costurilor de echilibrare.
- Posibilitatea dezvoltării unui mix de producere și consum dezechilibrat, care să nu asigure securitatea României.
Astăzi vedem un mare avânt din partea mai multor instituții de a crea o piață de desfacere a unor produse și servicii în domeniul energiei regenerabile, indiferent de consecințele securitare care le va crea acest comportament.
În opoziție, alte țări care deși sunt în rândul celor mai mari țări producătoare de petrol și gaze și se găsec în zone în care intensitatea solară anuală este dublă față de România, nu promovează cu prioritate energia solară, ci energia nucleară (Iran – 1 centrală de 1200 MW, Egipt – 3 centrale de 3600 MW, Arabia Saudită – 2 centrale de 2900 MW).
Dumitru Chisălită
Președinte AEI
