Stéphane Garelli este unul dintre cei mai respectați experți mondiali în competitivitate economică. Profesor emerit la prestigioasa IMD Business School din Lausanne, Elveția, este fondatorul IMD World Competitiveness Center, instituția care realizează unul dintre cele mai importante clasamente globale ale competitivității economice. A fost director general al World Economic Forum (WEF) și al reuniunilor anuale de la Davos timp de 13 ani. De peste patru decenii, analizează mecanismele care fac diferența între economiile care prosperă și cele care rămân în urmă.
Europa riscă să devină un dinozaur economic: în timp ce America inovează și China accelerează, Bătrânul Continent își sufocă propria competitivitate sub povara unei administrații hipertrofiate, a birocrației și a reglementărilor care au ajuns să țină loc de viziune, strategie și progres.
România nu stă bine în competiția economică mondială. Iar ultima ediție a clasamentului IMD World Competitiveness Ranking confirmă o deteriorare îngrijorătoare: locul 61 din 70 de economii analizate, cu 12 poziții pierdute într-un singur an.
Cât de grav este rezultatul?
L-am întrebat pe profesorul Stéphane Garelli, fondatorul World Competitiveness Center de la IMD Lausanne și fost director general al World Economic Forum și al reuniunilor de la Davos.
Răspunsul său a început cu o glumă: de aici, România nu poate decât să urce.
Dincolo de umor, explicația este însă cât se poate de serioasă.
Competitivitatea nu se măsoară doar prin ceea ce realizezi tu, ci și prin ceea ce reușesc ceilalți.
O economie poate crește și totuși poate pierde poziții dacă țările concurente se dezvoltă mai repede. Iar pentru România, coborârea din clasament ar trebui să fie un semnal de alarmă.
Prima urgență: finanțele publice
Întrebat ce ar trebui să schimbe România pentru a redeveni competitivă, Garelli a indicat o prioritate: controlul finanțelor publice.
Deficitele acumulate înseamnă datorii. Datoriile înseamnă dobânzi. Iar dobânzile înseamnă bani care nu mai ajung în investiții și dezvoltare.
Dar profesorul merge dincolo de recomandările obișnuite privind reducerea deficitului.
Propunerea sa este introducerea unei „frâne a datoriei” în Constituție.
Un mecanism care să oblige guvernele să respecte reguli fiscale fundamentale, indiferent cine câștigă alegerile.
Garelli pleacă de la o realitate simplă: într-o democrație, guvernele se schimbă frecvent. Este firesc. Dar nu poți administra responsabil finanțele unei țări dacă schimbi direcția economică la fiecare doi sau trei ani.
Precizari EM360
Clasamentul IMDWCR: poate fi consultat aici: IMD World Competitiveness Ranking 2026.
Frâna datoriei: există precedente constituționale reale. În Elveția, mecanismul a intrat în vigoare în 2003, iar Germania a adoptat o regulă similară în 2009, modificată ulterior. Aceste mecanisme nu interzic orice împrumut și pot prevedea excepții pentru situații extraordinare. S-au alaturat si tari precum Polonia, Cehia, Slovacia, Spania, Austria, Slovenia – in diverse forme.
