În 2025, lumea continuă să evolueze , marcată de principalele tendințe economice, tehnologice și geopolitice .Se preconizează că economică globală va avea o creștere modestă, cu tensiuni comerciale și incertitudini politice continue. Inteligența artificială va deveni și mai importantă în diverse sectoare, de acasă la locul de muncă, iar tendințele evenimentelor vor pune accent pe sustenabilitate. Chestiunea suveranității anumitor teritorii va continua să alimenteze problematica internațională.
În primele șase luni ale lui 2025, urătoarele tendințe le consider a fi cele mai reprezentative, urmărind modul cum ele au făcut obiectul prioritar al analizelor occidentale :
1.Comisia Europeană propune noi măsuri pentru a reduce treptat dependența UE de petrolul și gazele rusești
Comisia Europeană a propus o nouă lege care stabilește termene limită și strategii pentru eliminarea treptată a petrolului și gazelor rusești, cu excepția energiei nucleare, care va fi abordată separat.
Comisia Europeană a publicat o nouă propunere legislativă privind modul în care Uniunea Europeană ar trebui să elimine treptat producția de petrol și gaze din Rusia până în 2027.
Propunerea stabilește calendarele și strategiile pentru ca țările UE să își reducă treptat și, în cele din urmă, să pună capăt dependenței de Rusia ca furnizor de combustibil, în cadrul planului REpowerEU.
În 2024, UE încă depindea de importurile rusești pentru 19% din gazele sale și 3% din țițeiul său.
Conform proiectului de regulament, noile contracte pentru gazul rusesc vor fi interzise începând cu 1 ianuarie 2026. Contractele pe termen scurt existente vor trebui să se încheie până la 17 iunie 2026, cu excepții limitate pentru țările fără ieșire la mare care au semnat acorduri pe termen lung, care vor fi permise până la sfârșitul anului 2027.
Concomitent cu aceste măsuri de reducere a dependenței, UE își mărește importurile de GNL din SUA pentru a-și diversifica sursele de energie și a-și reduce dependența de gazul rusesc.
Această evoluție vine în ciuda tensiunilor comerciale dintre cele două blocuri. În timp ce Statele Unite, sub administrația Trump, impun tarife pentru anumite produse europene, UE continuă să primească o parte semnificativă din GNL-ul său din Statele Unite. GNL-ul american rămâne competitiv datorită prețului său relativ scăzut, consolidând astfel atractivitatea acestei piețe pentru Europa.
Relațiile transatlantice sunt subminate de politicile comerciale ale Washingtonului, în special de tarifele la oțel și aluminiu. Cu toate acestea, în sectorul energetic, tranzacțiile cu gaze par a fi un teren comun, deoarece actorii europeni încearcă să își asigure aprovizionarea, diversificându-și în același timp sursele.
Această schimbare energetică este cu atât mai importantă în contextul actual, în care Europa încearcă să evite sprijinirea indirectă a eforturilor de război ale Rusiei. Scopul este de a se elibera complet de gazul rusesc până în 2027, un obiectiv pentru care UE este ferm angajată.
Relația energetică dintre Europa și Statele Unite, deși marcată de dezacorduri comerciale, pare să se consolideze prin comerțul cu gaze. Deși rămâne fidelă angajamentelor sale de mediu, politica energetică a UE trebuie să țină cont de realitatea geopolitică actuală. Dacă exporturile de GNL din SUA continuă să crească, acestea riscă să sporească dependența UE de un furnizor extern, în special într-un moment în care suveranitatea energetică devine o problemă majoră.
Creșterea susținută a exporturilor de gaze naturale lichefiate din SUA determină o creștere bruscă a prețurilor prognozate pentru 2025 și 2026, deoarece oferta se luptă să țină pasul cu cererea în continuă creștere, conform proiecțiilor recente. Cererea tot mai mare de gaze naturale în Statele Unite depășește acum semnificativ capacitatea de producție internă. Conform unui raport recent al Administrației Informațiilor Energetice din SUA (EIA), această dinamică împinge prețurile gazelor naturale la niveluri semnificativ mai mari în următorii ani, comparativ cu cele observate în 2024.
EIA anticipează un preț mediu al gazelor naturale la Henry Hub de 4,02 USD pe milion de unități termice britanice (MMBtu) în 2025 și de 4,88 USD/MMBtu în 2026. În 2024, prețul mediu a fost de doar 2,19 USD/MMBtu. Această creștere reflectă o creștere combinată a consumului intern și a exporturilor estimată la aproape 4 miliarde de metri cubi pe zi (Bcf/d), în timp ce producția SUA va crește cu mai puțin de 3 Bcf/d.
Deși rezervele de gaze au crescut recent peste media pe cinci ani, EIA prevede o inversare rapidă a acestei tendințe încă din octombrie anul acesta. Acest lucru ar duce la scăderea stocurilor sub media pe cinci ani, punând o presiune suplimentară asupra prețurilor.
Totuși,piața terminalelor de gaze naturale lichefiate (GNL) este estimată să crească cu 67% până în 2030, impulsionată de cererea globală de energie, capacitatea de lichefiere și politicile de diversificare a aprovizionării.
Piața globală a terminalelor de gaze naturale lichefiate (GNL) este estimată la 7,86 miliarde de dolari în 2025 și se așteaptă să ajungă la 13,15 miliarde de dolari până în 2030, potrivit unui studiu publicat de MarketsandMarkets pe 6 iunie 2025. Această creștere de 10,9% pe an este determinată de extinderea rapidă a capacității de lichefiere în țările exportatoare și a infrastructurii de regasificare în regiunile importatoare, în special în Asia-Pacific, Europa și America de Sud.
Terminalele terestre reprezintă în prezent segmentul cel mai dinamic al pieței, beneficiind de capacitatea lor mare de stocare, accesibilitatea la serviciile publice și integrarea în lanțurile de aprovizionare existente. Aceste infrastructuri sunt proiectate pentru a găzdui volume mari pe termen lung. Îmbunătățiri tehnologice precum modularitatea, electrificarea proceselor și digitalizarea sunt integrate treptat pentru a optimiza costurile și a îndeplini constrângerile de reglementare.
Regiunile Asia-Pacific și Europa intensifică dezvoltarea terminalelor terestre pentru a-și consolida securitatea energetică. Guvernele și investitorii privați modernizează instalațiile existente pentru a găzdui transportatori de GNL mai mari și pentru a integra noi sisteme, cum ar fi captarea carbonului și distribuția hidrogenului.
Segmentul unităților plutitoare de stocare și regasificare (FSRU) deține a doua cea mai mare cotă de piață. Peste 45 de unități sunt deja operaționale la nivel mondial, iar peste 10 proiecte sunt în curs de desfășurare. FSRU-urile oferă avantajul implementării accelerate, de la 24 la 36 de luni, cu costuri de investiție reduse.
Această soluție mobilă este deosebit de atractivă pentru economiile emergente și țările care doresc să încheie contracte de aprovizionare pe termen scurt sau mediu. Conform raportului, Asia, Europa și America Latină reprezintă o mare parte din proiectele viitoare din acest domeniu.
America de Nord a reprezentat aproximativ 30% din capacitatea globală de export de GNL în 2024, cu peste șapte terminale majore operaționale în Statele Unite, inclusiv Sabine Pass, Corpus Christi și Cameron LNG. Se așteaptă ca proiectele de extindere, cum ar fi Golden Pass LNG și Plaquemines LNG, să adauge peste 70 de milioane de tone pe an până în 2027.
Regiunea beneficiază de rezerve abundente de gaze de șist și de o infrastructură de transport dezvoltată, atrăgând astfel capital pentru a-și consolida poziția pe piața internațională.
2. Comerț: China a detronat deja Statele Unite
Beijingul s-a impus ca lider în comerțul global, devenind cel mai mare furnizor pentru multe țări. Războiul economic declarat de Trump nu va încetini acest avânt.
Donald Trump înțelege că China este singura putere capabilă să concureze cu Statele Unite din punct de vedere economic și geopolitic. Are potențialul de a le depăși în multe domenii (tehnologic, militar, putere soft ) și le-a înlocuit deja ca lider în comerțul internațional. China a reprezentat 12,3% din comerțul global în 2023, comparativ cu 10,8% pentru Statele Unite. Conform unui studiu realizat de Institutul Lowy , aproximativ 70% dintre țări comercializează mai mult cu China decât cu Statele Unite.
De la aderarea la Organizația Mondială a Comerțului (OMC) în 2001, exporturile Chinei au explodat, devenind principala putere exportatoare mondială. Această creștere a fost posibilă datorită unei politici de ajutoare și subvenții menite să protejeze companiile chineze de concurența străină, combinată cu o obligație pentru companiile străine care doresc să se stabilească în China de a-și transfera tehnologiile acolo pentru a moderniza producția chineză.
Beijingul s-a afirmat și prin crearea unor dependențe de bunurile sale, ceea ce i-a conferit o adevărată putere economică. „Cu o cotă de piață echivalentă în totalul exporturilor globale, China deține poziții mult mai dominante [produse pentru care cota sa în exporturile globale este mai mare de 50%, nota editorului] decât orice altă țară din istoria recentă”, notează Centrul pentru Studii Prospective și Informații Internaționale (Cépii).
În 2023, deținea o poziție dominantă în 730 de produse, de patru ori mai mult decât la sfârșitul anilor 1990, dar mai ales mult mai mult decât Uniunea Europeană (238) sau Statele Unite (94).
Războiul comercial declarat de Donald Trump nu a încetinit acest avânt. În așteptarea unei decuplări forțate între cele două economii, Beijingul a multiplicat acordurile de liber schimb, iar Xi Jinping profită de anunțurile haotice ale președintelui american pentru a se prezenta ca un partener stabil și de încredere.
Cu toate acestea, modelul de export chinezesc își arată limitele: multe țări încearcă să își protejeze industriile locale de produsele ieftine din China, iar consumul intern se luptă să țină pasul cu cererea externă.
3. Strategia președintelui american Donald Trump pentru activele digitale private: o adevărată strategie financiară
S-a materializat o strategie coerentă din partea lui Trump în ceea ce privește poziția sa față de activele digitale. Este suficient să facem distincția între activele digitale private, token-uri precum Bitcoin și stablecoins , și activele digitale publice, adică monedele digitale ale băncilor centrale (CBDC).
Trump și administrația sa sunt pro-active digitale private, dar anti-active digitale publice. Pentru a fi convinși de acest lucru, trebuie doar să ne uităm la câteva ordine executive prezidențiale semnate în ultimele luni. Și pentru a înțelege, trebuie doar să ne uităm la mizele respective.
Un decret din 23 ianuarie 2025 interzice tuturor agențiilor, inclusiv Rezervei Federale , să întreprindă orice acțiune care vizează înființarea, emiterea sau promovarea unei monede digitale digitale (CBDC). Pe scurt, este interzis chiar și gândul la asta! Acest lucru nu este o surpriză: aleșii republicani (și Trump) se opun creării unui dolar digital, argumentând că aceasta ar permite o supraveghere sporită a tranzacțiilor financiare ale cetățenilor. Este adevărat că e-Yuanul, introdus de banca centrală chineză în 2020, ridică semne de întrebare cu privire la gradul de confidențialitate. Anonimatul tranzacțiilor, cum ar fi cel asigurat prin numerar, este una dintre provocările modelelor CBDC. De ce aproximativ 130 de bănci centrale iau în considerare și/sau se pregătesc să emită o astfel de monedă? Primul avantaj este că permite o mai mare incluziune financiară. De exemplu, dolarul de nisip din Bahamas (2020) se explică prin dificultatea de a furniza servicii bancare unei populații împrăștiate pe sute de insule.
Un alt avantaj, de o dimensiune mai strategică, existența unei astfel de monede ar permite contracararea dezvoltării activelor digitale private, care pot atenua eficacitatea politicii monetare, sporind în același timp instabilitatea financiară.
În ceea ce privește activele digitale private, în spatele obiectivului proclamat de a face din Statele Unite capitala mondială a „criptomonedelor”, promovarea lor de către Trump se înscrie într-o strategie fără prea multe ambiguități: maximizarea profitului fără constrângeri de reglementare… Aspectul promoțional se regăsește, de exemplu, în decretul prezidențial din 6 martie 2025, care oficializează crearea unei Rezerve Strategice Bitcoin și a unui fond de active digitale. Toate agențiile guvernamentale trebuie să își transfere activele în aceste fonduri gestionate de Trezoreria SUA (și nu de Fed, care, în plus, nu poate deține active prea riscante conform reglementărilor actuale), active obținute prin confiscări în contextul unor proceduri judiciare.
În ceea ce privește reglementările, desființarea Biroului pentru Protecția Financiară a Consumatorilor (CFPB) și comportamentul recent al Comisiei pentru Burse de Valori Mobiliare nu lasă prea multe îndoieli cu privire la etica viitoare a anumitor actori. Conform raportului „Conflictele de interese criptografice ale lui Trump” (23 aprilie 2025) al State Democracy Defenders Fund, mai mult de o treime din averea lui Trump este alcătuită din active digitale. Compania World Liberty Financial, creată în octombrie 2024, deținută în proporție de 60% de o entitate a familiei Trump, dar având dreptul la 75% din profituri, a emis celebrele $TRUP și $MELANIA, stablecoin-ul de 1 USD și token-urile de guvernanță WFLI.
Este demn de menționat că un investitor major în token-uri WFLI este bine-cunoscut. Justin Sun a lansat blockchain-ul său TRON și activul digital TXR și a devenit faimos prin achiziționarea lucrărilor lui Cattelan ( pentru peste 6 milioane de dolari). Această investiție a fost extrem de profitabilă, deoarece a devenit consultant al WFL; în plus, în februarie anul trecut, SEC a suspendat procedurile legale împotriva sa pentru manipularea prețurilor și comercializarea de active neînregistrate. Clemența SEC se extinde la aproximativ o duzină de proceduri legate de lumea „criptomonedelor”.
În mod similar, fondatorul Binance, Changpen Zhao (condamnat la plata a 4,3 miliarde de dolari în 2024 pentru încălcarea legilor împotriva spălării banilor), a depus o cerere de grațiere prezidențială la Trump la începutul lunii mai. Potrivit Wall Street Journal, sunt în curs de desfășurare discuții pentru listarea activelor digitale ale WFL pe platforma Binance. În 2021, Trump a declarat că „criptomonedele” nu sunt altceva decât o vastă înșelătorie.
Surse bibliografice
- Lowy Institute : ” Xi Jingping s victory ” 12/04/2025
- MarketsandMaraket : Energy and Resources market research Reports.2025
- CNN : ” China learned a valuable lesson in US trade talks” 10/06/2025
- REpowerEU 05/2025
- Alternatives Economiques . May 2025
