De când a ajuns la Casa Albă, Donald Trump nu a pierdut nicio secundă… pentru a da un impuls major economiei americane. Taxe vamale, reduceri de cheltuieli, expulzarea migranților: toate aceste măsuri au trimis luminile de avertizare în portocaliu, chiar roșu, în timp ce preluase o țară în stare economică bună, cu creștere de 2,8% în 2024, șomaj scăzut (4,1% în februarie) și inflație încă ridicată, dar în pantă descendentă însă unii indicatori economici sunt în prezent mai puțin pozitivi, ceea ce crește îngrijorarea cu privire la riscul unei recesiuni până în 2025-2026. Cele mai recente previziuni economice ale Fed, banca centrală a SUA, confirmă îngrijorările cu privire la încetinirea creșterii și o reapariție a inflației.
Primul obiectiv la orizont: creșterea taxelor vamale, care de cele mai multe ori duce la o creștere a prețurilor și o reducere a producției și a ocupării forței de muncă. Apoi, urmează politica violentă anti-imigrație a Președintelui, ale cărei consecințe vor fi și dezastruoase din punct de vedere economic.
„Milioanele” de expulzări anunțate în timpul campaniei sale vor reduce forța de muncă și, astfel, vor îngreuna producția, care va fi afectată și de scăderea consumului legată de reducerea populației imigrante. Riscul pentru economia SUA este de așa natură încât economiștii se îndoiesc că Trump își poate atinge ambițiile.
„Va exista în mod clar presiuni în scădere asupra ofertei de forță de muncă imigrantă. Dar este aproape imposibil din punct de vedere material, sau chiar rațional pentru economia americană, ca acest lucru să se întâmple în proporțiile promise de Donald Trump în timpul campaniei sale electorale , apreciază cunoscutul economist Nouriel Roubini…Perspectivele rămân sumbre: aceste presiuni inflaționiste vor eroda puterea de cumpărare a gospodăriilor, ducând la o scădere a consumului, care este principalul motor al economiei SUA”.
De ce menține președintele această politică, care ar putea duce la „oarecare perturbări”, așa cum recunoaște el însuși, sau chiar la o recesiune?
Pentru Donald Trump și Scott Bessent, secretarul Trezoreriei, acest lucru va întări bazele economiei americane. Ei pregătesc ental populația pentru dificultăți pe termen scurt, un preț de plătit care ar fi acceptabil, în opinia lor, având în vedere beneficiile așteptate pe termen lung, cum ar fi reindustrializarea .
Putem crede în cele din urmă în reindustrializare și în creșterea ocupării forței de muncă în producție dar acest lucru s-ar întâmpla la scară insuficientă și cu riscul de a alimenta în prealabil inflația și incertitudinea
Confuzia semnificativă generată de politica lui Trump ar fi, de asemenea, contraproductivă deoarece pentru a aduce investitorii înapoi în țara ta, ai nevoie de un mediu calm, de un climat favorabil investițiilor.
În spatele tuturor acestor decizii, care la prima vedere par întâmplătoare, există în realitate un plan de refondare a sistemului monetar global. Într-un document publicat după alegerea lui Trump, economistul Stephen Miran, numit ulterior în fruntea grupului de economiști care îl consiliază pe președinte, detaliază politica pe care o susține. Acest lucru ar implica exercitarea presiunii asupra altor țări, folosind taxele vamale și amenințarea retragerii protecției militare americane, pentru a face ca monedele lor să se aprecieze față de dolar.
Donald Trump vrea ca dolarul să se deprecieze, păstrându-și în același timp statutul de monedă de rezervă a lumii
Donald Trump detestă valoarea mare a dolarului, care îi dezavantajează pe producătorii americani pe piața globală, deoarece bunurile lor sunt relativ mai scumpe. Prin urmare, el ar dori ca dolarul să se deprecieze, păstrându-și în același timp statutul de monedă de rezervă a lumii. Cu toate acestea, tocmai pentru că este considerat un refugiu sigur și folosit pentru majoritatea comerțului global și, prin urmare, la mare cerere, dolarul valorează mai mult decât alte valute. Apare însă o problemă de fond: dacă dolarul scade, cum se va menține încrederea în puterea acestuia? Investitorii ar fi într-adevăr mai puțin înclinați să-și plaseze banii în SUA dacă activele lor în dolari ar risca să-și piardă valoarea.
În același timp, administrația Trump plănuiește să dereglezeze finanțele pentru a atrage investitori. Cu toate acestea, eliberarea instituțiilor financiare de reguli deschide întotdeauna ușa crizelor financiare. Ne amintim de dereglementarea din anii 2000 care a determinat jucătorii financiari să își asume riscuri enorme, ducând la criza din 2007-2008.
Amenințarea unei crize financiare, însă, nu pare să-l îngrijoreze pe Donald Trump, care și-a început deja politica de dereglementare țintind Biroul de Protecție Financiară a Consumatorului, înființat după criza din 2008. Noul președinte al agenției, numit de Trump, i-a forțat pe funcționarii publici să-și suspende activitatea și a concediat câteva sute dintre ei .
„Astăzi, ne lipsește vizibilitatea asupra direcției politicii economice și financiare a administrației Trump. Există și un atac la adresa statului de drept în Statele Unite. Este mai mult despre democrație și nu despre probleme financiare în acest moment. Cu toate acestea, creditorii au nevoie de reguli clare care să asigure stabilitatea capitalului lor. Nu suntem încă acolo, dar toate aceste elemente ar putea ajunge să pună sub semnul întrebării statutul internațional”. apreciază Observatorul Economic Francez (OFCE), specialist în Statele Unite.
Incertitudinea din Statele Unite se apropie de vârfurile atinse în timpul pandemiei
Hegemonia dolarului nu este încă pusă sub semnul întrebării, dar riscul unei fugi a creditorilor internaționali se profilează deja.
Directorul de investiții al ”Amundi”, cel mai mare administrator de fonduri europene, a avertizat în Financial Times la sfârșitul lunii februarie că Donald Trump riscă să submineze încrederea în economia americană.
Cu toate acestea, Statele Unite au nevoie de investitori străini pentru a-și finanța datoria exorbitantă. De aici și ideea de a forța guvernele să cumpere obligațiuni de trezorerie pe termen lung pentru a asigura o cerere puternică pentru datoria americană. SUA și-ar putea astfel finanța în continuare datoria la costuri reduse, menținând dobânzi relativ scăzute.
Acest lucru este cu atât mai important cu cât politica Trump va deteriora și mai mult echilibrul finanțelor publice. Comitetul pentru un buget federal responsabil (CRFB), un think tank, estimează costul politicii fiscale a lui Trump (pe baza promisiunilor sale de campanie) la 7,75 trilioane de dolari pe zece ani, crescând datoria națională de la 100% din PIB la peste 140%.
În ceea ce privește cheltuielile, natura exactă a reducerilor care vor fi adoptate de Congres este încă incertă, dar se așteaptă că acestea vor afecta în primul rând pe cei mai săraci.
Textul bugetar aflat în dezbatere prevede eliminarea programelor sociale care au contribuit la reducerea sărăciei în Statele Unite (bonusuri alimentare, programe de nutriție a copiilor etc.). Inegalitățile vor crește apoi, pentru că se extind simultan reducerile de taxe în favoarea celor mai bogați . Trump nu ar trebui să aibă, într-adevăr, nicio dificultate în a perpetua reducerile de taxe pe care le-a adoptat în 2017, dar promisiunile sale de a elimina taxele pe bacșiș sau orele suplimentare, de exemplu, nu sunt incluse în prezent în textul bugetar aflat în discuție în Congres.
În ceea ce privește reducerile de cheltuieli de care se ocupă Departamentul pentru Eficiența Guvernului (DOGE), disponibilizările și reducerile masive sunt alarmante:
Deasemenea distrugerea aflată în curs a administrației americane este relativ îngrijorătoare, deoarece acestea sunt în proces de eliminare a tuturor categoriilor de funcționari publici care organizează buna funcționare a statului.
Atacurile la adresa cercetării științifice publice, prin demiterea cercetătorilor și înghețarea a numeroase surse de finanțare, vor avea consecințe și asupra puterii economice a Statelor Unite. Capacitatea sa de a inova este cea care face ca economia americană să fie una puternică, iar aceasta se bazează pe un corp de cercetare. Studiile arată importanța finanțării publice a cercetării ca factor de creștere a SUA,pe lângă finanțarea privată.
Reducerea finanțării pentru ramuri mari de cercetare științifică riscă să submineze inovația care a permis Statelor Unite să depășească în mod constant Europa.
În general, primele luni de mandat ale lui Donald Trump au fost însoțite de incertitudini semnificative care influențează negativ economia SUA. Prosperitatea sa este astfel amenințată acum, dar și pe termen lung. Prăbușirea puterii economice americane este încă departe, dar uraganul Trump atacă unele dintre fundamentele sale.
