Valérie Hayer cere capacități europene suplimentare de comunicații prin satelit și terminale pentru Ucraina

Valérie Hayer, președinta grupului Renew Europe din Parlamentul European, a cerut marți, 20 octombrie 2026, mobilizarea unor capacități europene suplimentare de comunicații prin satelit și furnizarea de terminale pentru Ucraina. În conferința de presă de la Strasbourg, ea a susținut că Europa trebuie să reducă dependența de Washington și de marile companii tehnologice pentru aceste servicii esențiale. Apelul urmează restricțiilor raportate săptămâna trecută la conexiunile utilizate de armata ucraineană și informațiilor ulterioare despre restabilirea lor. Hayer nu a anunțat un contract, un buget sau un calendar de livrare.

Intervenția a venit în partea conferinței consacrată sprijinului pentru Ucraina și securității la Marea Neagră. Hayer a legat cererea privind sateliții și terminalele de necesitatea unui răspuns european mai puternic în fața agresiunii ruse. Declarația exprimă poziția politică a grupului Renew Europe; nu este o decizie a Comisiei sau a statelor membre de a cumpăra ori de a livra echipamente.

Contextul imediat îl reprezintă problemele de conectivitate semnalate de autoritățile ucrainene pe 14 octombrie. Restricțiile au afectat utilizarea în mișcare a serviciului Starshield, destinat utilizărilor guvernamentale și militare și asociat infrastructurii SpaceX, perturbând unele misiuni cu drone. Starshield și serviciul comercial Starlink sunt legate tehnologic, dar condițiile și responsabilitățile privind utilizarea lor nu trebuie confundate.

Pe 15 octombrie, Reuters a relatat, citând o sursă din Ministerul ucrainean al Apărării, că funcționalitatea Starshield în mișcare fusese restabilită. Sursa preciza că ministerul continua să solicite explicații pentru întreruperea din ziua precedentă. Episodul arată vulnerabilitatea unei armate dependente de conexiuni furnizate din exterior, fără să dovedească o oprire generală a comunicațiilor prin satelit în Ucraina sau persistența acelorași restricții la data intervenției lui Hayer.

Renew Europe formulase o cerere mai detaliată înaintea Consiliului European din 15–16 octombrie. Potrivit relatării publicate la 15 octombrie de Rapporteur, care a consultat scrisoarea adresată Ursulei von der Leyen și lui António Costa, demersul a fost semnat de Hayer, vicepreședinta Parlamentului European Pina Picierno și eurodeputații Christophe Grudler și Bart Groothuis.

Scrisoarea solicita acces temporar la GOVSATCOM și mobilizarea serviciilor operatorilor europeni Eutelsat, Hispasat și SES. Grupul propunea achiziționarea unor capacități de către Comisie sau, bilateral, de către statele membre, împreună cu sprijin pentru furnizarea terminalelor către armata ucraineană. Pe termen mai lung, cerea accelerarea IRIS² și reducerea dependenței de operatori din afara Europei. Solicitări de mobilizare a operatorilor europeni și de accelerare a GOVSATCOM fuseseră formulate de Renew și în martie 2025.

GOVSATCOM este componenta programului spațial al UE care reunește capacități guvernamentale de comunicații prin satelit și le pune la dispoziția utilizatorilor autorizați. Potrivit fișei Comisiei Europene, serviciile inițiale funcționează din ianuarie 2026 și se adresează autorităților care gestionează misiuni sensibile și infrastructuri critice, inclusiv celor care nu au capacități satelitare naționale. Comisia gestionează programul, iar Agenția Uniunii Europene pentru Programul Spațial, EUSPA, gestionează furnizarea serviciilor prin GOVSATCOM Hub.

Pentru Ucraina, accesul la aceste servicii sensibile depinde de un acord internațional. Decizia Consiliului (UE) 2026/587, adoptată la 9 martie, autorizează Comisia să negocieze participarea Ucrainei la GOVSATCOM și la Programul Uniunii privind conectivitatea securizată. Acordul trebuie să stabilească drepturile, obligațiile, contribuțiile financiare și condițiile de securitate; autorizarea negocierilor nu echivalează cu acordarea accesului operațional.

Comisia descrie în continuare accesul Ucrainei la GOVSATCOM și IRIS² ca pe un obiectiv condiționat de încheierea acestui acord. Cooperarea deja stabilită în alte componente spațiale, inclusiv Copernicus pentru observarea Pământului, nu înlocuiește această procedură: accesul la imagini și date satelitare este diferit de furnizarea unei conexiuni pentru transmiterea informațiilor între utilizatori.

Nici existența unor servicii comerciale europene nu garantează că ele pot înlocui imediat toate conexiunile folosite pe front. Echipamentele de la sol trebuie să fie compatibile cu rețeaua aleasă, iar acoperirea, latența și condițiile de utilizare pot varia. De aceea, sprijinul pentru terminale este o parte concretă a solicitării: cumpărarea capacității de comunicații trebuie corelată cu echipamentele și integrarea necesare utilizatorilor.

Pe termen mai lung, UE dezvoltă IRIS², o constelație concepută să cuprindă 348 de sateliți pe orbite joase și medii. Comisia prezintă rețeaua ca pe o sursă de comunicații securizate pentru instituții, apărare, gestionarea crizelor și activități comerciale. Numărul indică configurația planificată a sistemului, nu o flotă deja disponibilă Ucrainei.

Calendarul trebuie citit în lumina actualizărilor programului. Fișa GOVSATCOM din februarie prevedea includerea operatorilor comerciali în 2027 și dezvoltarea infrastructurii Hub între 2026 și 2028. Pentru IRIS², comunicarea mai recentă a Comisiei, din 7 august, anunță primele lansări în 2029 și furnizarea primelor servicii securizate ulterior. Anul 2029 nu poate fi prezentat drept o garanție că întreaga constelație va fi operațională sau disponibilă Ucrainei.

Pentru România, relevanța acestei dezbateri ține de securitatea la Marea Neagră și de continuitatea comunicațiilor pentru autorități și infrastructuri critice. Intervenția privind terminalele pentru Ucraina nu anunță însă o finanțare pentru România. Urmările concrete ale apelului vor depinde de disponibilitatea capacităților, de acordurile necesare și de eventualele decizii de achiziție și livrare ale instituțiilor europene și statelor membre.