„Atâta timp cât te-ai născut cu o sondă care aproape că-ți cădea pe casă, ți se pare normal să fii parte astăzi din industria petrolului și gazelor!”. Bărbatul, în ale cărui riduri am putut ghici câteva experiențe fabuloase, și-a adus aminte apoi despre orele pe care le petrecea în fundul grădinii, privindu-i pe specialiștii care munceau la sondă. Ochii îi sclipesc pe măsură ce amintirile prind contur.

De la zilele lungi pe care copilul curios le petrecea lângă sondă au trecut vreo 50 de ani. Bărbatul a fost la școală, la institutul de Petrol și gaze, s-a angajat în industrie pentru a deveni ceea ce este azi: unul dintre cei mai respectați profesioniști din întreaga țară. Acum, măsurile de siguranță pe care le iau companiile sunt foarte severe și o astfel de poveste ar fi greu de reeditat. Însă fiecare perioadă din lunga istorie a Industriei de Petrol și Gaze a României are particularitățile sale care merită păstrate într-un incredibil album al petrolului și gazelor din România.

„Credeți că vom beneficia de gazul extras de la noi din Offshore-ul Mării Negre? Îl vom vinde pe nimic la austrieci și noi vom importa în continuare de la ruși!” „Prețurile de la noi sunt cele mai mari din Europa, și redevențele cele mai mici din lume!”. „BRUA ne va lăsa fără gaze.” „Companiile care dețin perimetre în Marea Neagră nu plătesc și nu vor să plătească taxe nici în viitor.”

Toate aceste frânturi nu au legătură cu specialistul despre care v-am povestit la început. Sau au legătură, însă la un alt nivel: el reprezintă adevărul, iar aceste propoziții sunt opusul lui. Și totuși, informațiile de mai sus circulă, sunt preluate, sunt comentate, sunt analizate și date mai departe în mediul online. Creatorii de „fake-news” se hrănesc din acest vastul domeniu al industriei petrolului și gazelor precum vedem în filme vulturii hrănindu-se din stârvurile uscate prin deșert. Diferența este însă mare față de această comparație probabil nefericită: cu o istorie ce a marcat lumea întreagă, industria românească a petrolului și gazelor poate reprezenta chiar în aceste zile motorul relansării întregii țări. Și nu vorbim despre orice fel de ralansare, ci despre una cu adevărat spectaculoasă!

  • Rezultatele ultimului studiu independent Deloitte România, „Contribuția proiectelor de explorare și producție a hidrocarburilor din Marea Neagră la dezvoltarea economiei românești”fiecare miliard investit in Marea Neagră susține anual 2.200 de locuri de muncă, aduce 2 miliarde venituri la bugetul de stat și adaugă 3 miliarde PIB-ului. SUMARIZÂND, asta înseamnă că investitiile in sectorul hidrocarburilor din Marea Neagra vor genera pana in 2040 venituri cumulate la bugetul de stat de peste 26 mld. USD si vor aduce un plus de 40 mld de dolari PIB-ului Romaniei. Tot in aceeasi perioada, impactul asupra pietei muncii se traduce prin sustinerea unui numar mediu anual de peste 30.000 de locuri de munca.

Sursa Foto: GazDeRomania/CanStock

Deloitte a folosit modelul Input-Output elaborat de Wassily Leontief, care reflectă inter-dependențele sectoriale ale economiei, aceasta fiind și cea mai mai utilizată metodă de estimare a amprentei economice.

„Acest model permite investigarea impactului unei industrii asupra mediului economic, a furnizorilor și subcontractorilor din diferite sectoare ale economiei, precum și impulsul generat de remunerarea angajaților, care contribuie la creșterea economiei țării.” arată sumarul studiului.

România are o istorie cu adevărat marcantă pentru industria globală de petrol și gaze: avem prima producție oficială de țiței în 1857 (Statele Unite au venit 2 ani mai târziu), primii barili rafinați în unica rafinărie din lume construită la Ploiești, Bucureștiul e primul oraș cu sistem de iluminat public bazat pe kerosen, avem prima sondă de gaze naturale din lume la Sărmășel (a funcționat mai întâi exact acum 110 de ani). Am făcut doar o incursiune foarte scurtă în istorie, pentru că nu avem timp, însă momentele importante sunt mult mai multe. Datele acestea reprezintă, totuși, o bază îndeajuns de solidă pentru a continua discuția.

În 2016, România producea 8,7 miliarde de mc de gaze și era nevoită să importe (doar) în jur de 1,3 miliarde de mc pentru a-și acoperi întregul necesar anual. Solul țării noastre conține rezerve dovedite de 105,5 miliarde de mc de gaze ce pot fi extrase prin procedeele obișnuite (adică fără fracturare). Matematica simplă arată că în 10 ani, la consumul din 2016, România se transformă în importator net de gaze. Adică devenim complet dependenți de sursele vecinilor.

Care sunt soluțiile specialiștilor? Excluzând fracturarea, interzisă în România în așteptarea unor studii de impact din Uniunea Europeană, există o singură variantă care să asigure securitatea energetică a țării – exploatarea rezervelor de gaze naturale din perimetrele din Marea Neagră, generic denumite „offshore”.

Și acum ne întoarcem la cifre, pentru că doar acestea pot demonta informațiile false. Potrivit specialiștilor Deloitte, pe o perioadă cuprinsă între 2018 și 2040, fiecare miliard de dolari investit în offshore-ul românesc s-ar traduce 3 miliarde de dolari în PIB, 1,9 miliarde de dolari  venituri la bugetul de stat și aproape 2.200 de locuri de muncă directe în fiecare an. Pe orizontală, impactul investițiilor ar duce la susținerea medie anuală a ceva mai mult de 30.000 de locuri de muncă.

Impactul direct al proiectelor offshore asupra veniturilor la bugetul de stat, generat prin contribuții fiscale, se va ridica la 11,9 mld. USD. În principal, aceste contribuții se compun din redevențele și din impozitul pe profit plătite de către concesionari. Impactul indirect se va ridica la 10,4 mld. USD și constă, în primul rând, în contribuții la asigurările sociale, impozitul pe venit plătit de persoanele fizice și taxele pe produse (TVA și accize). Adițional, un impact indus se propagă în economie în urma cheltuielilor efectuate de către angajații direcți și angajații furnizorilor. Aceste contribuții se vor ridica la 3,7 mld. USD și reprezintă, în principal, contribuții la asigurările sociale și taxele pe produse (TVA și accize).” Cam atât despre „neplata taxelor”.

Adăugați la toate acestea asigurarea unei cvasi-independențe energetice a țării pentru a avea o imagine apropiată de realitate.  Studiul Deloitte prezintă deci o situație aproape incredibilă pentru România așa cum o știm. Există, totuși, o problemă: „În momentul de față însă, nicio decizie finală de investiție nu a fost adoptată de către vreun titular de concesiune a perimetrelor din Marea Neagră.” De ce asta? Cei mai mulți investitori așteaptă semnale clare că administrația de la București se va angaja ca partener în proiectul offshore și va lua decizii corecte pe termen lung – adică va reglementa zonele offshore pentru următoarii zeci de ani. O legiferare a offshore-ului românesc nu există acum, proiectul de lege e încă în Parlament.

Sursa Foto: GazDeRomania/CanStock

Pe de altă parte, există câteva voci destul de stridente care cer ca Statul român să preia el explorarea și exploatarea zonelor din Marea Neagră. Apar câteva probleme aici, pe care lumea în general nu le cunoaște: investițiile în offshore sunt imense, ridicându-se la câteva miliarde de dolari. Perioada de derulare a proiectelor e de zeci de ani, iar recuperarea investițiilor este greoaie. Și nu neapărat sigură! Vă dați seama ce s-ar întâmpla cu aleșii care ar risca banii contribuabililor într-o astfel de investiție, mai ales dacă ar descoperi după vreo 5-10 ani că au aruncat miliarde de dolari în apă? Într-un astfel de caz rolul statului nu e acela e investitor ci acela de leguitor și colector de taxe.

Acum, la 100 de ani de la nașterea sa, România își poate schimba istoria. Totul depinde de o decizie strategică. Ultimul studiu Deloitte oferă absolut toate datele necesare pentru oricine mai are dubii legate de potențialul economic al offshore-ului românesc din Marea Neagră. E un scenariu realist, bazat pe realitate. Cu alte cuvinte, jocurile sunt făcute, iar noi avem toți așii în mână. Nimeni nu ne mai poate spune că nu vom câștiga.

https://www.facebook.com/EconomieLaMinut/

#EM360

Share.

Autor

Head of News

Comentariul tau

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.