”Impredictibila Românie” : un posibil brand de țară. De mai mulți ani, România își caută un brand de țară. S-a vorbit despre” Fascinanta Românie”, despre ”Frunzuliță”, despre ”Oaie” sau ”Miorița”, despre ”Țara celei mai bune mieri de albine din lume”, despre ”Grădina Maicii Domnului” sau chiar despre ”Țara lucrului bine făcut”. Este adevărat că unii mai răutăcioși au propus și ”Țara lui Dorel” dar, până la urmă, am rămas tot fără brand de țară.
Încă se mai caută.
Ce înseamnă, de fapt, brand de țară? Dicționarele ne spun că: “Un brand este modul în care este văzut un produs, un serviciu, o idee, un stat, o persoană sau o companie în ochii celor cu care interacționeaza, cărora se adresează”.
Deci, raportându-ne la țară, ar trebui să căutăm un nume, un concept sau pur și simplu o imagine care să reprezinte sintetic, în ochii celor cu care interacționează sau cărora li se adresează, ceea ce o caracterizează și o deosebește de alte țări. O caracteristică evidentă a României în prezent este lipsa unei strategii de dezvoltare pe termen mediu și lung ceea ce conduce la instaurarea unui climat de nesiguranță în care lipsa de predictibilitate afectează grav orice tip de activitate fie ea politică, economică sau de factură socială.
Iată, de ce, impredictibilitatea ar putea concura cu orice altă propunere pentru brandul de țară al României de azi.
Factorul ”surpriză” a devenit un element nelipsit al vieții de zi cu zi a românilor eliminând posibilitatea construcției unei viziuni pe o perioadă de timp mai lungă asupra obiectivelor pe care orice activitate, de la cea personală la cea a firmelor sau a comunităților locale, și le propune și își dorește să le atingă la o anumită dată și cu o anumită șansă de succes. ”Surpriza” care poate apare oricând este urmarea lipsei de profesionalism și responsabilitate a decidenților politici care, fără o viziune de ansamblu și fără capacitatea analizei tuturor consecințelor măsurilor luate, recurg la improvizație și ”cârpirea din mers” a tot ceea ce a fost greșit sau neclarificat în măsurile deja luate, căci, una din caracteristicile impredictibilității românești este și faptul că ”nimic nu este definitiv, totul poate fi schimbat, reorientat sau chiar abandonat”.
Totuși, în momentul de față, aș fi de acord cu o schimbare.
Ar trebui schimbată celebra lozină a străzii din ”Corupția ucide” în ”Impredictibilitatea ucide” deoarece, la nivelul activității mediului economic românesc, lipsa de predictibilitate a devenit letală. Impredictibilitatea luării unor măsuri fiscale netestate de tipul split TVA, de exemplu, şi impactul acestora asupra investitorilor sunt necunoscute și mult mai nocive decât nivelul în sine chiar al taxelor.
Cele mai presante probleme pentru companii, potrivit statisticii Comisiei Europene, sunt reprezentate de reglementări, nu numai pentru taxe, ci şi protecţia mediului, conformarea cu diverse alte reglementări în sectoare diferite. De aceea, la nivelul Comisiei Europene se consideră că din punctul de vedere al reglementării predictibilitatea este extrem de importantă.
Degeaba scad taxele, dacă predictibilitatea este mică în condițiile în care legislaţia fiscală poate fi definită ca fiind predictibilă numai atunci când nu intervin modificări majore timp de minim un an (perioadă de timp pentru care o firmă bine structurată îşi întocmeşte bugetul). Ideal este ca legislaţia să nu se schimbe în mod semnificativ pentru 3 sau 5 ani astfel încât să poată fi întocmite bugete multianuale. În caz contrar, o legislaţie fiscală impredictibilă este nocivă pentru mediul de afaceri care are nevoie pentru a funcționa în normalitate de pachete legislative ce pot fi anticipate în timp util.
România are un indicator de creştere economică remarcabil. În porfida acestui fapt, mediul eonomic se confrunta cu o lipsă de predictibilitate accentuată.
Schimbările în domeniul legislaţiei fiscale şi în zona legislaţiei muncii vin pe bandă rulantă. Trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat, modificările care privesc pilonul doi de pensii sau dificultăţile care vor apărea în aplicarea legislaţiei privind holdingul sunt doar câteva din schimbările care vizează activitatea companiilor.
Un pas semnificativ în readucerea mediului economic în sfera predictibilității fiscale îl poate reprezenta efortul pe care Confederația Patronală Concordia îl face în direcția reintroducerii atributelor de predictibilitate în mediul economic. Deși proiectul #Predictibilitate2018 este doar un semnal de alarmă, el are caracter constructiv deoarece prezintă propuneri concrete de clarificare a legislației fiscale în sensul unei predictibilități reale. Proiectul se înscrie ca o campanie a Confederației Patronale Concordia de susținere a principiilor Pactului Pentru Fiscalitate, în parteneriat cu Adrian Maniutiu și platforma EM360. Campania dorește să atragă încă o dată atenția asupra importanței predictibilității și importanței consultării mediului de afaceri, pentru o economie cu adevărat solidă și prosperă, una atractivă pentru investitorii mici și mari. Toate detaliile pot fi gasite accesând: www.predictibilitate.ro
Prof. Mircea Cosea
#EM360
#Predictibilitate2018
www.predictibilitate.ro
